Firmele falimentare lasă găuri de zeci de miliarde de lei vechi la bugetul de stat. Finanţiştii fac eforturi pentru a recupera cât mai mult din aceste sume, însă cu greu reuşesc ca până la ştergerea firmelor din evidenţele Registrului Comerţului să adune măcar 10% din banii pe care agenţii economici aflaţi în colaps îi datorează statului. Ce se întâmplă cu sumele nerecuperate de la firmele falimentare? Sunt şterse din evidenţele Fiscului odată cu radierea firmei. Numai în primul semestru al acestui an găurile lăsate în bugetul statului se ridică la 16,7 milioane adică aproape 4 milioane euro. Dar asta nu este tot, întrucât mulţi administratori aplică o tactică arhicunoscută: când ajung la concluzia că afacerea nu mai merge şi nici nu are şanse de redresare, încetează să mai achite obligaţiile fiscale către stat, după care se declară în faliment. După ce firma este "înhumată" cu acte în regulă, administratorul înfiinţează o nouă societate, curată şi fără datorii. Este ca atunci când se blochează calculatorul, iar utilizatorul apasă butonul de "restart": programul de operare este reluat imediat. Legiuitorul încearcă să contracareze astfel de "restartări" în mediul de afaceri şi a scornit două metode prin care încearcă să descurajeze astfel de practici: cazierul fiscal şi atragerea răspunderii patrimoniale solidare a administratorilor.
Finanţele locale - creditor pentru 20 milioane lei
Potrivit legislaţiei privind falimentul, în momentul în care o firmă intră sub incidenţa acestor prevederi, judecătorul sindic care preia cazul numeşte un lichidator care, în principal, încearcă să valorifice orice a mai rămas din patrimoniul unităţii falimentare cu scopul de a acoperi datoriile către creditori. De cele mai multe ori, printre creditori se numără şi statul în contul obligaţiilor fiscale neonorate de contribuabilul intrat în faliment. Evidenţa cazurilor în acest sens este ţinută de către direcţiile judeţene ale Finanţelor Publice, care se constituie parte în dosarul de faliment şi urmăresc pas cu pas procedura de valorificare a bunurilor şi veniturilor unei societăţi cu arierate fiscale. Potrivit datelor prezentate de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Brăila, la finele primului semestru, numărul firmelor cu probleme era de 210, din care 38 în insolvenţă, 170 în faliment şi 2 în reorganizare judiciară, comparativ cu 245 de contribuabili persoane juridice, la finele anului trecut. Cele 210 unităţi înregistrează obligaţii fiscale restante în cuantum total de 20,47 milioane lei, sumă cu care DGFP Brăila s-a înscris în tabelul creditorilor. Defalcat pe forme de buget, cea mai mare parte din sume apare la capitolul bugetul de stat - 14,19 milioane lei, la care se adaugă datorii de 4,34 milioane lei la asigurări sociale, 1,61 milioane lei la bugetul de asigurări sociale de sănătate şi 0,31 milioane lei la şomaj. Un studiu comparativ, prin raportare la finele anului trecut, demonstrează că, în prezent, sumele sunt sensibil mai mari, întrucât în decembrie 2008 valoarea totală era de 18,72 milioane lei. De asemenea, se poate observa că în primele 6 luni din anul curent a crescut simţitor soldul datoriilor, mai ales în cazul bugetului asigurărilor sociale, cel de sănătate şi şomaj. Situaţia este cu atât mai delicată cu cât suntem în perioadă de criză, iar domenii prioritare cum ar fi sănătatea, de exemplu, se plâng de lipsa de finanţare. De asemenea, în urma restructurărilor pe parte de personal, induse de criză, a crescut numărul şomerilor care beneficiază pentru o perioadă de timp de o indemnizaţie plătită din bugetul special constituit în acest sens.
Gradul de recuperare, până în 10%
Legat de sumele recuperate de la debitorii în faliment, un raport al DGFP Brăila indică faptul că în primul semestru sumele colectate se ridică la 1,17 milioane lei, din care cea mai mare parte reprezintă restanţe la plata obligaţiilor către bugetul de stat (0,55 milioane lei) dar şi către bugetul asigurărilor sociale (0,33 milioane lei). La finele anului trecut, sumele recuperate au depăşit cu puţin 1 milion de euro. "Din experienţa şi practica de până acum, în cele mai multe cazuri, debitorii persoane juridice, ajunşi în stare de insolvenţă, fie deţin venituri sau bunuri urmăribile a căror valoare este mai mică decât valoarea obligaţiilor fiscale înregistrate, fie nu mai deţin venituri sau bunuri urmăribile. (...) Astfel că în cadrul procedurii de insolvenţă procentul mediu de recuperare a creanţelor fiscale este de circa 10% la nivelul anului 2008, iar pentru primul semestru al acestui an este de circa 9,7%", ne-a declarat directorul coordonator al DGFP Brăila, Vasile Abraşu. Aşadar, în medie, aproape 90% din creanţele fiscale pentru recuperarea cărora Finanţele locale se constituie parte în dosarul de faliment, rămân neîncasate! La nivelul primului semestru al acestui an, după radierea debitorilor au rămas nerecuperate 16,76 milioane lei, în scădere faţă de semestrul I 2008, când era vorba despre 19,34 milioane lei. Întrebat ce se întâmplă, totuşi, cu aceste sume, şeful instituţiei a explicat că, în conformitate cu prevederile Codului de Procedură Fiscală, după radierea unei firme obligaţiile fiscale lăsate în urmă se scad din evidenţa analitică pe plătitor întrucât dispare titularul de obligaţii. "Scăderea obligaţiilor fiscale se face în baza certificatului de radiere emis de ORC, (...) dar există preocupare permanentă şi prevederi legislative exprese pentru atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii respective", a punctat Abraşu.
Cazierul Fiscal şi atragerea răspunderii solidare, două arme "boante" din arsenalul Fiscului
Atragerea răspunderii solidare a administratorului unei firme aflate în faliment este, de altfel, unul dintre instrumentele menite să descurajeze practica falimentării, urmată de reluarea activităţii pe o altă societate. "Este o practică pentru mulţi contribuabili locali, dar nu atât de mulţi încât să dea nota generală întregului mediu de afaceri brăilean. Pentru astfel de cazuri, există o preocupare constantă din partea Fiscului, pentru atragerea răspunderii solidare pe persoană fizică a administratorilor ori asociaţilor/acţionarilor care aplică astfel de practici. De altfel, simţim o preocupare şi din partea judecătorilor care dispun tot mai des în cadrul procedurii atragerea răspunderii solidare", a explicat la rândul său Mihaela Marcu, directorul coordonator adjunct al DGFP Brăila. De altfel, la finele primului semestru din acest an, la nivelul DGFP Brăila s-au întocmit un număr de 15 decizii privind atragerea răspunderii solidare. Totuşi, sursa citată a punctat că, în condiţiile de criză din prezent, există şi situaţii în care administratorii chiar nu-şi mai pot salva afacerea. Pentru aceştia, Marcu este de părere că ar fi benefică o diferenţiere din punct de vedere al tratamentului aplicat în cadrul soluţionării dosarului de faliment.
Cea de a doua măsură la dispoziţia Fiscului pentru descurajarea practicilor de falimentare voită este cazierul fiscal, în care se înscriu date cu privire la disciplina financiară, inclusiv măsurile de executare silită. Trebuie menţionat că legislaţia nu interzice înfiinţarea de societăţi de către persoane ale căror firme au adunat datorii către stat şi au declarat falimentul, ceea ce înseamnă că ameninţarea cu un cazier fiscal nu sperie mulţi contribuabili. Totuşi, cazierul fiscal reprezintă un steguleţ roşu permanent ridicat în dreptul unor astfel de firme, iar Fiscul le urmăreşte mult mai atent activitatea.
"Sierra Quadrant", cel mai important lichidator în plan local
În încercarea de a recupera cât mai mulţi din banii datoraţi bugetului de stat general consolidat, DGFP Brăila colaborează cu 12 practicieni în domeniul lichidărilor judiciare. Nu le plăteşte comisioane întrucât onorariile cuvenite pentru activitatea derulată le sunt plătite direct din averea debitorilor ori din fondul special constituit la nivelul Registrului Comerţului. Unul dintre cei mai mari lichidatori este SC "Sierra Quadrant", firmă care a avut sau are pe rol nume grele din businessul local. De exemplu, are la activ lichidarea fostului Combinat chimic "Dunacor" sau a SC "Insula Mare a Brăilei", SC "Vinalcool", SC "Tazz Trade", a fabricii de confecţii "NEO", sau mai recent, SC "Phoenix", perla din grupul firmelor aparţinând actualului senator PNL-ist Constantin Sever Cibu.
Petru Grosu şi Huseyin Tekinalp, două nume cu rezonanţă în falimentări repetate
Realizarea unei liste cu oameni de afaceri care au la activ mai multe falimentări, cu datorii la stat, urmate de reluarea activităţii este aproape imposibil de realizat. Baza de date a ONRC devine inutilă atunci când se încearcă o căutare după numele acţionarilor/asociaţilor, întrucât radierea duce la ştergerea din contul unei firme a numelor celor care au contribuit la constituirea capitalului social ori a administratorilor. De asemenea, nici baza cu date din categoria celor de interes public a Ministerului Finanţelor nu este de folos în astfel de situaţii, întrucât radierea unei firme duce la ştergerea eventualelor datorii către stat rămase nerecuperate. Plus că, în astfel de cazuri, se aplică principiul secretului fiscal, cazierul fiscal fiind accesibil numai Finanţelor, organelor de cercetare şi instanţelor. Totuşi, nume de notorietate în mediul de afaceri local, rămase în memoria colectivă: Petru Grosu, asociatul principal şi administratorul firmelor înregistrate sub denumirea "Sigma" ori Huseyin Tekinalp sunt cele mai elocvente exemple în acest sens.
Potrivit informaţiilor postate pe pagina de web a ONRC, în Brăila au funcţionat de-a lungul timpului 6 societăţi comerciale din grupul "Sigma". Primele astfel de societăţi au fost înfiinţate în 1991 - "Sigma" SA, "Sigma" SRL şi "Sigmacom" SRL -, după care a urmat "Sigma Serv" SRL în 1995, "Sigma Construct" SA în 1998 şi cea mai nouă "Sigma International" SRL înfiinţată în 2003. De altfel, aceasta din urmă este singura neradiată, dar şi aici, asociatul majoritar Petru Grosu a înregistrat întreruperea temporară a activităţii în iunie 2009. Pentru restul firmelor, menţiunea de radiere apare începând cu 1998 ("Sigma" SRL), 2001 ("Sigmacom" SRL), 2003 ("Sigma Construct" SA), 2005 ("Sigma Serv" SRL) şi 2006 ("Sigma" SA).
În cazul lui Huseyin Tekinalp, rămâne de notorietate firma "Turk Rom San" cu profil confecţii textile, iar după închiderea ei a fost înfiinţată "Eveda", falimentată în 2008. De asemenea, pe numele lui Tekinalp mai apar 3 firme: "Construct Vest" - în faliment din iunie 2009, "Brist" radiată în 2008 din Brăila pentru schimbarea sediului în Bucureşti, în prezent aflată în faliment şi "Retro Construct", singura încă în funcţiune.
