Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Stancu, salvat de Codul Penal. Şi liber, şi cu banii în cont!

• Gheorghe Bunea Stancu a avut un “noroc chior”, putem spune, după ce, condamnat fiind la 3 ani şi 8 luni de închisoare în dosarul “Sportul”, a ieşit din închisoare după numai o lună şi jumătate • în realitate, “norocul chior” ascunde, printre altele, prevederi ale Codului penal vechi şi perioada de circa un an şi jumătate petrecută în spatele gratiilor într-un dosar mai vechi  • practic, avocaţii lui Stancu au arătat în instanţă că persoana condamnată la un total de 1.341 de zile a executat deja 703 zile, din care 497 provin din prima condamnare în dosarul “Mită la PSD” • astfel, condiţia executării a cel puţin o treime din pedeapsă a fost îndeplinită • inclusiv zilele în care a prestat diferite activităţi ce au fost luate în calcul la liberarea condiţionată se “trag” tot din prima condamnare

 

Şi liber, şi cu banii în cont! Gheorghe Bunea Stancu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, respiră aerul libertăţii, din nou, după ce în luna iunie anul acesta a fost săltat de poliţişti şi trimis la închisoare. Acesta fusese condamnat definitiv la 3 ani şi 8 luni de închisoare de către Curtea de Apel Galaţi, în dosarul “Sportul”. Numai că, surpriză, în data de 22 august a scăpat de zăbrelele Penitenciarului Galaţi, fiind liberat condiţionat. Deci, după numai 56 de zile de la condamnarea definitivă, Stancu a reuşit să scape de cei 3 ani şi 8 luni de închisoare, dar şi să rămână cu averea intactă. Cum a fost posibil acest lucru? - poate vă întrebaţi. În motivarea Judecătoriei Galaţi găsim răspunsul, dar şi în lege. Mai mult, prejudiciul stabilit iniţial de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în cuantum de aproximativ 7,5 milioane lei, a fost desfiinţat în instanţă. Potrivit unor surse din cadrul anchetei, Stancu a fost achitat pentru abuz în serviciu, infracţiunea aducătoare de prejudiciu, rămânând “în picioare” şi fiind condamnată doar infracţiunea de conflict de interese, care nu ar presupune aducerea de prejudicii financiare unei entităţi. Aici putem spune că nici Consiliul Judeţean Brăila nu prea şi-a manifestat interesul pentru banii daţi de Stancu către două cluburi sportive, dar vom reveni asupra acestui aspect puţin mai târziu.

Dosarul “Sportul” a pornit de la o sesizare a Agenţiei Naţionale de Integritate transmisă Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în august 2012, prin care era constatat conflictul de interese în care se afla Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila la vremea respectivă. Alături de acesta, era vizată şi Alina Rusu, directorul economic al instituţiei publice în acea perioadă. ANI constatase că, în perioada 2006-2012, Stancu, în calitate de şef al Judeţului, aprobase hotărâri de asociere între CJ şi anumite entităţi sportive din ramura handbalului şi fotbalului şi finanţarea ilegală a acestora din urmă. În anul 2015, dosarul a ajuns spre soluţionare la Tribunalul Vrancea. După 46 de termene de amânare, în cel de-al 47-lea (8.03.2019) a avut loc pronunţarea, când Stancu a fost condamnat pentru conflict de interese la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu executare şi interzicerea de a ocupa vreo funcţie publică timp de 10 ani, şi achitat pentru abuz în serviciu, dar judecătorii dispun confiscarea a peste 1,8 milioane lei de la Stancu în folosul statului, potrivit site-ului Tribunalului Vrancea.  Alina Rusu, fosta directoare economică, a fost achitată pentru abuz în serviciu. Procurorii DNA au formulat, însă, contestaţie, iar judecătorii Curţii de Apel Galaţi au luat o decizie abia pe 28 iunie: au desfiinţat în parte sentinţa dată de Tribunalul Vrancea şi au dispus rejudecarea. Astfel, în urma rejudecării, lui Stancu i-a fost majorată pedeapsa de la 3 ani la 3 ani şi 8 luni şi a fost înlăturată confiscarea sumei de 1,81 milioane lei de la acesta. Potrivit site-ului Curţii de Apel Galaţi, Gheorghe Bunea Stancu a formulat, pe la jumătatea lunii august recurs în casaţie. În ziua pronunţării definitive a CA Galaţi, în 28 iunie 2019, acesta a fost preluat de la domiciliul său de către poliţişti şi încarcerat la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Galaţi, dar zilele trecute a fost liberat condiţionat.

 

Cum s-au calculat zilele de detenţie

 

Cum a fost, totuşi, posibil să iasă fostul şef al CJ din închisoare după numai o lună şi jumătate de la această condamnare definitivă la 3 ani şi 8 luni? Datorită Codului penal vechi, a Legii recursului compensatoriu şi a principiului legii mai favorabile. În motivarea obţinută de redactorii “Obiectiv-Vocea Brăilei” de la Judecătoria Galaţi, se arată că, de fapt, Stancu a executat mai mult decât minimul de o treime din pedeapsă, una dintre condiţiile liberării condiţionate, astfel: “Persoana condamnată a executat fracţia de 1/3 din pedeapsă conform art. 60 alin. 2 din Cod Penal 1969, respectiv 703 zile total câştigate şi executate (din care12 zile a executat de la data de 28.06.2019 până la data de 09.07.2019, 497 zile arest preventiv, 96 zile considerate ca executate în baza Legii 169/2017 (Recursul compensatoriu - n.r.) şi 98 zile ca urmare a muncii prestate) faţă de minimul de 447 zile de închisoare, fiind îndeplinită această condiţie”. Potrivit unor surse apropiate anchetei, în motivare s-ar fi strecurat o eroare, şi anume “arestul preventiv de 497 zile” care, în realitate, ar fi perioada de detenţie executată de Gheorghe Bunea Stancu în dosarul “Mită la PSD”. “În conformitate cu dispoziţiile art. 59 Cod penal din anul 1969, liberarea condiţionată poate fi acordată unui condamnat care, pe lângă faptul că a executat fracţiunile obligatorii din pedeapsă, are o comportare bună pe perioada detenţiei, este stăruitor în muncă şi dă dovezi temeinice de îndreptare. Din evidenţa sancţiunilor disciplinare şi recompenselor aplicate persoanelor private de libertate din cadrul Penitenciarului Galaţi se reţine faptul că persoana condamnată nu a fost sancţionată disciplinar şi are 7 recompense acordate. Potrivit caracterizării depuse de Penitenciarul Galaţi rezultă că Gheorghe Bunea Stancu are 98 de zile câştigate prin muncă”, se mai arată în motivare.

De ce au fost luate în calcul zilele de detenţie din dosarul “Mită la PSD” la cel al “Sportului”? Pentru că aşa prevedea Codul Penal vechi, mai exact art. 36, alin. 3: “Dacă infractorul a executat în totul sau în parte pedeapsa aplicată prin hotărârea anterioară, ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infracţiunile concurente”. Fiind vorba despre infracţiuni concurente în cele două dosare ale lui Stancu, automat s-a aplicat acest articol: “Conform art. 36 alin. 3 Cod penal vechi, deduce din durata pedepsei principale aplicată inculpatului perioada executată din pedeapsa aplicată prin sentinţa penală nr. 1043/2013 a Judecătoriei Sector 1 Bucureşti, de la 02.04.2015 până la 10.08.2016”.

 

 

CJ şi corespondenţa cu instanţa de judecată

 

Aşa cum spuneam mai sus, nici Consiliul Judeţean nu prea şi-a dat interesul pentru stabilirea prejudiciului cu exactitate. Din sentinţa Tribunalului Vrancea reiese că CJ Brăila a fost activ în perioada în care instituţia era condusă de PSD-istul Viorel Mortu, după care pe timpul social-democratului Ionel Epureanu şi a primei părţi a mandatului lui Francisck Chiriac (PSD) nu s-a mai întâmplat nimic. Concret, în faza de urmărire penală, CJ Brăila a comunicat că se constituie parte civilă cu suma de 5.242.362 lei. Acest lucru se întâmpla în luna mai 2015, când cel care avea frâiele instituţiei era Viorel Mortu. În urma acestei comunicări, procurorul de caz a pus sechestru pe bunurile mobile şi imobile ale lui Stancu, dar şi ale Alinei Rusu. După trimiterea în judecată, CJ şi-a reafirmat poziţia de parte civilă, dar a menţionat că urmează să fie stabilită existenţa prejudiciului în baza unei expertize judiciare. Acest lucru se întâmpla în decembrie 2015, ultima lună în care Viorel Mortu a avut atribuţiile de preşedinte al instituţiei. “După acest moment, până la termenul din 14.03.2018, Consiliul Judeţean Brăila nu a fost prezent la niciunul din termene şi nici nu a mai depus vreo adresă la dosar cu privire la latura civilă a cauzei. Abia la termenul din data de 14.03.2018 s-a prezentat un consilier juridic din partea CJ Brăila, care a precizat că unitatea reprezentată de el se constituie parte civilă în cauză cu suma care va rezulta din cercetări”, se arată în motivarea condamnării de la Tribunalul Vrancea. Trebuie menţionat că din ianuarie 2016 şi până la alegerile locale, în fruntea CJ s-a aflat Ionel Epureanu, actual vicepreşedinte al aceleiaşi instituţii, apoi Francisk Chiriac, ambii membri PSD.

Ulterior, CJ Brăila a depus unele precizări ale laturii civile, susţinând că în evidenţele contabile ale aparatului de specialitate al său nu este înregistrat niciun prejudiciu referitor la finanţarea Asociaţiei Handbal Club Brăila şi Club Fotbal SA Brăila, dar, cu toate acestea, se constituie parte civilă, cu prejudiciul stabilit de instanţă după administrarea probelor. “La data de 5 octombrie 2018, CJ Brăila a depus la dosar o altă adresă, prin care s-a solicitat a se constata că are calitatea de parte civilă în cauză şi în această calitate, prin raportare la conţinutul actului de sesizare al instanţei se constituie parte civilă cu suma de 7.492.360 lei, ca rezultat al obţinerii de către cele două entităţi sportive de foloase necuvenite din bugetul CJ Brăila”, se mai arată în document.

Ultimele acţiuni sunt făcute pe perioada mandatului lui Chiriac, aşa cum se poate observa. În plan politic, în timp ce CJ făcea corespondenţă cu instanţa în dosarul lui Stancu, la PSD Brăila venea Mihai Tudose. Este de notorietate faptul că actualul şef al CJ este un apropiat al fostului premier brăilean şi chiar au existat zvonuri, la un moment dat, despre trecerea lui Chiriac în noul partid al lui Tudose, Pro România.

COAUTOR ARTICOL: 



Categorie articol: 

Comentarii