Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Stancu mai bogat cu 450.000 euro

* extinzând calculul la cei 7 ani ai mandatului lui G. B. Stancu, ar rezulta că firmele au reuşit să obţină un profit mediu multianual de 1 milion de euro * dacă profitul realizat în 2010 de firmele unde Stancu deţine direct sau indirect participaţiuni ar fi fost repartizat spre plata dividendelor, şefului CJ Brăila i-ar fi intrat în buzunar cam 450.000 euro * suma este un pic mai mică în comparaţie cu 2009, când partea leului a fost de 510.000 euro

Câţi dintre dumneavoastră, cititorii, vă puteţi lăuda că anul trecut v-aţi sporit averea personală cu aproape jumătate de milion de euro? Ei bine, preşedintele Consiliului Judeţean a făcut-o! Oficial, afacerile sale, şi ne referim aici la cvartetul de aur - Concivia, Istru, Hercules şi Bursagrirom -, au făcut un profit frumos anul trecut, iar prin încrengătura cu care sunt conexate, aceste companii au adus un "plus" şi în buzunarul Primului Om al judeţului nostru. Firmele reunite au produs şi anul trecut aproape un milion de euro profit net, astfel încât şi în 2010 Stancu se poate mândri că grupul său de unităţi a atins target-ul "câte un milion de euro profit pentru fiecare an de mandat!". Cel mai bine i-au mers afacerile din construcţii, prin binecunoscuta "Concivia", şi din operaţiunile portuare, prin "Hercules". Dacă ne raportăm, totuşi, la rezultatele din 2009, se observă o diminuare a profitului net al acestor firme, cu 1,5 milioane de lei, iar mai departe asta a însemnat o reducere cu 10% a cotei ce-i revine personal preşedintelui CJ din activitatea firmelor pe care le controlează direct sau indirect.

Potrivit Registrului Comerţului, preşedintele CJ deţine prin intermediul "Bursagrirom" SA, unde este acţionar majoritar cu 62,5% din capitalul social, participaţiuni la capitalul social a 5 firme. Concret, este vorba despre SC "Istru" SA, "Hercules" SA, "Concivia" SA, "Boneta Consulting" SRL şi "Tehzoorom" SRL. Cele mai cunoscute firme rămân "Concivia", "Hercules" şi "Istru" şi, în mod fericit, datorită listării lor la Bursa de Valori Bucureşti, există un grad ridicat de transparenţă în ce priveşte activitatea lor. Firmele listate la bursă au obligaţia depunerii la anumite termene a rapoartelor de activitate, spre deosebire de restul companiilor pentru care Ministerul de Finanţe face disponibile datele de bilanţ pe propria pagină de web undeva spre finele toamnei.
Dacă le luăm pe rând ca importanţă a aportului de profit, pe primul loc se situează operatorul portuar "Hercules", un actor cu greutate pe scena locală în domeniul portuar şi transporturi navale, urmat de "Concivia" - unul dintre cei mai importanţi antreprenori pentru lucrări de construcţii, ce deţine - atenţie! - 70% din piaţa locală, în timp ce "Istru" deţine importante spaţii de alimentaţie publică, în care funcţionează restaurante, baruri şi cofetării.

2010 a însemnat un profit net de 4 milioane de lei pentru grup

Ca de fiecare dată, cel mai mare aport la vistierie l-a avut "Hercules", care a încheiat 2010 pe plus de 2,24 milioane de lei. Pe locul doi s-a păstrat "Concivia" cu 1,3 milioane de lei şi, în fine, "Istru" cu 0,53 milioane lei profit net. Însumate, rezultă un profit comun de 4,07 milioane lei aferent lui 2010, mai mic totuşi cu 1,56 milioane faţă de profiturile cumulate din 2009. Aplicând la cele 4,07 milioane de lei procentele de participare a "Bursagrirom" la capitalul fiecăreia dintre ele, rezultă că acestei companii i-ar reveni 3,086 milioane de lei. Mai departe, raportat la numărul de acţiuni "Bursagrirom" deţinute direct de Gheorghe Bunea Stancu rezultă că partea oficialului din profitul net raportat de firmele sale este de aproape 1,93 milioane lei, adică undeva la 452.000 euro. Cu titlu de comparaţie, în 2009, firmele sale au realizat un profit cumulat de 5,63 milioane lei, de unde a rezultat că partea cuvenită lui Stancu era de 2,17 milioane de lei, adică undeva la 510.000 euro, la cotaţia medie a monedei europene în 2009. Aşadar, partea leului s-a diminuat un pic în 2010 faţă de 2009, iar în procente ar fi vorba de circa 10%.
Totuşi, trebuie menţionat că nu de fiecare dată profiturile au fost împărţite între acţionarii grupului condus de Stancu, întrucât de foarte multe ori s-a mers pe varianta reinvestirii profiturilor obţinute. De altfel, şi pentru exerciţiul financiar al anului trecut, în cazul "Concivia" şi a "Hercules" s-a decis reinvestirea profitului, doar "Istru" plătind dividente în contul profitului net raportat. Din acest considerent, suma de 1,93 milioane lei reprezintă doar o estimare a banilor ce ar fi intrat în buzunarul Primului Om al judeţului, dacă s-ar fi plătit dividente.

1 milion de euro profit pentru fiecare an de mandat

O statistică multianuală, având la bază datele financiare declarate de firmele controlate direct sau indirect de oficialul local pe pagina de web a Ministerului Finanţelor, arată că, în ultima decadă, acestor societăţi le-a mers bine, mai precis începând cu anul 2000. Trendul ascendent s-a menţinut până în 2003, când profiturile s-au mai topit, însă şi-au revenit surprinzător în primul an de mandat al lui G.B. Stancu la conducerea CJ Brăila, pentru ca în 2005 să atingă o maximă: profituri cumulate de 4,96 milioane lei. În 2009, un an de criză în care afacerile s-au mai comprimat, profiturile au scăzut, iar multe firme au intrat în insolvenţă sau faliment, firmele lui Stancu au urcat la un nou record: profituri care, însumate, dau 5,63 milioane lei. Cumulate din 2004 până în ianuarie 2011, rezultă suma de 27,2 milioane lei. Aşadar, în cei 7 ani de mandat în fruntea judeţului, societăţile respective au realizat profituri de aproape 7 milioane euro, adică au reuşit performanţa să se menţină la o medie multianuală de 1 milion de euro profit. Pe exemplul de calcul de mai sus, din cele 7 milioane de euro profit realizate până acum de firmele sale, lui Stancu i-ar fi revenit circa 2,5 milioane de euro, cu aceeaşi condiţie, a repartizării integrale spre plata dividentelor a profitului firmelor.

3,3 milioane euro pentru "Concivia" în 2010

Potrivit www.licitatiapublica.ro, pe parcursul anului trecut, în linii mari, societatea "Concivia" apare adjudecatară a nu mai puţin de 20 de proceduri de achiziţii publice. Dintre acestea, în 14 cazuri, autorităţi contractante au fost fie Consiliul Judeţean Brăila, fie unităţi administrativ teritoriale subordonate (UAT) acestuia, adică primării de comune. Plus încă alte 5 contracte cu Primăria Brăila ori instituţii subordonate acesteia. Prin intermediul celor aproape 20 de contracte publice adjudecate anul trecut, firma de construcţii a câştigat 14,07 milioane lei, echivalentul a aproximativ 3,3 milioane de euro.




Comentarii