Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Spitalul Judeţean în moarte clinică

* datoriile celei mai mari unităţi sanitare din judeţ se ridică la 330 miliarde lei vechi * conducerea spitalului susţine că banii primiţi de la CJAS nu ajung decât pentru plata salariilor şi a unor cote din utilităţi * în aceste condiţii, autorităţile locale privesc cu îngrijorare spre iminenta descentralizare

Criza financiară a golit şi dulapurile de medicamente ale spitalelor. De departe însă, situaţia cea mai dramatică se înregistrează la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, unde medicii nu mai au ce să le administreze bolnavilor. Zero lei pentru medicamente, atât este bugetul Spitalului Judeţean, iar criza financiară cu care se confruntă unitatea sanitară se răsfrânge în buzunarul pacienţilor, obligaţi să cumpere cele necesare tratamentului. În dulapurile de medicamente ale secţiilor din spital bate vântul. Nicicând nu s-a ajuns într-un asemenea hal. După ce s-au epuizat ori sunt pe terminate stocurile de medicamente, pacienţilor li se spune de la obraz să îşi cumpere singuri pastilele. La fel ca medicamentele, şi răbdarea pacienţilor este pe sfârşite. Zilnic, medicii le dau liste cu tratamente pe care trebuie să şi le cumpere singuri, din oraş. Pe poarta Spitalului Judeţean este un du-te-vino de aparţinători sau chiar de bolnavi, care ies cu reţeta şi banii în mână, ca să revină cu cele necesare tratamentului. "Am sora bolnavă, este internată de o zi şi am fost să-i cumpăr medicamentele de pe lista pe care i-au dat-o. M-a costat reţeta 2 milioane de lei vechi, nu au nici branulă, niciun fel de medicament, pe toate trebuie să le cumpărăm. Sora mea este de la ţară, nu are bani, iar eu o ajut cum pot din pensia mea. Este foarte greu, nimeni nu face nimic să-i ajute pe bolnavi, este strigător la cer", ne-a spus T. Matei, aparţinătoarea unei bolnave. În dulapul de medicamente ar fi trebuit să fie tot felul de pastile ori fiole. În locul lor, pe rafturi, doar cutii aproape goale şi un stoc mic de perfuzii. "Hoţii! Au furat tot şi acum spun că nu sunt bani la Sănătate! Unde se duc banii pe care îi opresc din salariu? Eu sunt pensionar, am cotizat o viaţă întreagă la sistem. Ştiţi cât m-au costat acum medicamentele? Opt milioane de lei! De unde să aibă un pensionar atâţia bani? Dacă nu mă ajuta fiul meu, eram mort", ne-a declarat indignat un pacient, arătând spre cutia plină de medicamentele cumpărate conform listei primite în spital. Situaţia creează nemulţumire din partea pacienţilor dar şi presiune asupra cadrelor medicale, care trebuie să salveze vieţi, fără a avea cele necesare.

Îngropaţi în datorii

Spitalul Judeţean Brăila se confruntă cu mari probleme financiare, dar conducerea acuză insuficienţa de fonduri primite de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS). Datoriile spitalului, inclusiv la medicamente, au crescut constant, până s-a ajuns în situaţia ca pacienţii să fie obligaţi să-şi cumpere singuri medicamentele de la farmacie, deşi cei mai mulţi dintre ei au cotizat ani buni la bugetul asigurărilor de sănătate. Singura secţie care are asigurat necesarul de medicamente şi materiale sanitare este Unitatea de Primiri Urgenţe, în rest, spitalul acoperind doar 1-2% din ceea ce ar trebui unui act medical decent. Conducerea spitalului arată că banii primiţi de la CJAS nu ajung decât pentru plata salariilor şi a unei cote din utilităţi. "De la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate banii vin strict pentru salarii şi o parte din utilităţi. Pentru medicamente ce să mai fie? Zero! Iar asta se întâmplă de luni de zile, cam de la începutul anului. Casa Naţională virează din valorile contractuale către sucursalele locale circa 65-70%, iar cu aceste date cred că am spus tot. Fondul de salarii al Spitalului Judeţean este de 49 miliarde lei şi de la Casa de Asigurări de Sănătate primim lunar, prin fracţiuni, în jur de 52-53 miliarde lei. Numai utilităţile sunt în jur de 6 miliarde lei", a spus managerul interimar dr. Ştefan Mihăilescu, al cărui mandat a expirat la finele lunii martie. Datoria totală pe care unitatea o înregistrează se ridică la 330 miliarde lei vechi, iar furnizorii de medicamente sau de servicii, inclusiv cele externalizate, respectiv bucătăria şi laboratorul de analize, ameninţă că vor înceta colaborarea cu unitatea, dacă nu le sunt achitate sumele cuvenite. "Întrucât situaţia la Spitalul Judeţean Brăila nu este mai rea decât media spitalelor pe ţară, firmele continuă din inerţie să furnizeze câte ceva, în speranţa că, la un moment dat, se vor lua bani. Am dosare de conciliere cu firmele, înainte de a se ajunge în justiţie, dar aceasta nu mai este o sperietoare pentru nimeni. Degeaba ajung în justiţie, care spune să plătesc... De unde să dau bani?", se întreabă managerul Mihăilescu. În opinia acestuia, blocajul financiar din spitale ar trebui rezolvat la nivelul Ministerului Sănătăţii, care să negocieze cu marii furnizori de medicamente şi materiale sanitare stingerea unei părţi a datoriilor. "Trebuie făcut un efort astfel încât Ministerul să negocieze cu firmele mari, să le ofere pe loc 50-60% din datoriile tuturor spitalelor. În situaţia asta de criză, sută în sută firmele vor fi de acord, am testat, să poată să iasă şi ele din blocaj", a spus Mihăilescu. Managerul susţine că situaţia de la Judeţean nu poate fi comparată cu a celorlalte spitale din Brăila, unde pacienţii nu vin cu medicamentele de acasă. "Asta e o modă brăileană, de a pune spitalele la un loc. Trebuie individualizate fiecare, în funcţie de nevoile pe care le are, nu să compari un uriaş cu un pitic. Nu poţi să compari decât spitalele judeţene între ele şi atunci să vezi cum se situează. S-a făcut o situaţie pe indicele de calitate, iar Spitalul Brăila se situează undeva la mijloc, pe locul 21 din 41", a precizat dr. Ştefan Mihăilescu.

28medic1
Dr. Ştefan Mihăilescu: "De la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate banii vin strict pentru salarii şi o parte din utilităţi. Pentru medicamente ce să mai fie? Zero!"

Descentralizarea sperie autorităţile locale

Majoritatea unităţilor sanitare aflate în sistemul public vor fi transferate autorităţilor locale până la 1 iulie, preconizează reprezentanţii Ministerului Sănătăţii. Potrivit proiectului actului normativ privind descentralizarea sistemului sanitar, Spitalul de Urgenţă Judeţean Brăila, Spitalul de Obstetrică - Ginecologie Brăila şi Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila vor fi transferate la Consiliul Judeţean, Spitalul de Psihiatrie "Sf.Pantelimon" Brăila, la Consiliul Local Brăila, iar Spitalul Orăşenesc Făurei, la Consiliul Local Făurei.

Referitor la această situaţie, primarul Aurel Simionescu a explicat că, dacă pentru municipiu nu va fi un efort aşa de mare preluarea Spitalului "Sf. Pantelimon", adevărata problemă va fi la Consiliul Judeţean, care va fi nevoit să preia 3 spitale, din care unul cu datorii de peste 300 de milarde de lei vechi - Spitalul Judeţean de Urgenţă. "Eu am fost şi la întâlnirile de la Ministerul Sănătăţii când s-a dezbătut asta şi am făcut şi acolo observaţii. Pentru municipiu nu va fi un efort foarte mare, deoarece are datorii doar de 20 - 30 de miliarde de lei vechi. Pentru judeţ va fi un efort uriaş, că se preiau trei spitale, iar în prevederile acestei ordonanţe nu se stabileşte clar ce se întâmplă cu datoriile pe care le au spitalele. Se fac, totuşi, trimiteri la modul în care, pe programe investiţionale, spitalele pot primi sume de la nivel naţional, în continuare", a comentat primarul. Acesta a mai adăugat că problema cea mai gravă o reprezintă faptul că punctul valoric în baza căruia se alocă sumele pentru spitale a rămas la nivelul lui 2007, în vreme ce toate celelalte cheltuieli au crescut: "Trebuie să analizăm foarte bine problema, pentru că, dacă luăm acum aceste spitale cu datorii foarte mari, nu rezolvăm nimic, şi aruncăm vina pe autorităţile care le preiau pentru ce s-a întâmplat până acum. Propunerile care s-au făcut nu au fost luate în considerare, deşi vizau punctul valoric în baza căruia se alocă banii la spitale şi care e la nivel de 2007. Între timp, toate s-au scumpit, aşadar toată problema stă în această necorelare. Oricum, legea finanţelor publice spune că orice cheltuială care este transmisă către autorităţile locale trebuie însoţită de sursa de finanţare, cel puţin în primul an. Problema nu o reprezintă deci cheltuielile zilnice, ci datoriile", a mai adăugat edilul-şef.

În ceea ce îl priveşte, preşedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, ne-a declarat că, în condiţiile date, nu vede cine ar fi bucuros să preia Spitalul Judeţean şi că Guvernul ar trebui să găsească o formulă care să meargă pentru toate părţile implicate: "Spitalul Judeţean are datorii foarte mari, nu văd cine ar fi bucuros să îl preia aşa cum e el acum. Înainte de toate, Guvernul ar trebui să găsească o soluţie, să stingă măcar o parte din datorii. Aşa nu se poate. Oricum, dacă îl va prelua CJ-ul, eu vă asigur că în câteva luni s-ar rezolva cu datoriile astea... Până una-alta, totul nu e decât la nivel de hârtii. M-am săturat eu de când se tot vorbeşte despre descentralizare. Să vedem ce va fi până la urmă", a punctat Stancu.

La rândul său, senatorul Ion Rotaru a precizat că există varianta ca în cazul spitalelor cu mari probleme, preluarea lor de către autorităţile locale să se facă mai târziu de data de 1 iulie. "Pentru că timpul e foarte scurt, se discută despre varianta ca de la 1 iulie să fie preluate de către autorităţile locale doar spitalele cu probleme mai mici, celelalte urmând a fi preluate mai târziu, când se va putea. Dar nu ştiu acum ce se va decide într-un final".

Pe de altă parte, managerul Spitalului Judeţean consideră că preluarea unităţilor sanitare de către autorităţile locale trebuie făcută pe baza unor proiecte întocmite de către comisii de specialişti în organizare sanitară. "Spitalele trebuie să fie organizate de consiliile locale, astfel încât să rezolve problemele zonei. Întrebarea este: sunt cunoscute aceste probleme? Trebuia făcute comisii cu specialişti reali, nu vorbesc de consilieri, care să identifice problemele locale, astfel încât structura spitalelor să se adapteze spre rezolvarea problemelor locale. În momentul în care preiei spitalul, trebuie să ai deja un proiect pe termen imediat, mediu şi, dacă se poate, pe termen lung", a spus dr. Mihăilescu. În ceea ce priveşte situaţia sa la conducerea Spitalului Judeţean, după preluarea de către autoritatea judeţeană, ştiut fiind "războiul" în care se află cu preşedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, dr. Ştefan Mihăilescu a spus: "Ideea unei colaborări cu forţa o exclud". La rândul său, întrebat cum va acţiona în ce priveşte "problema Mihăilescu", preşedintele CJ ne-a răspuns: "Să ajungem întâi acolo... În fond, vom vedea care dintre noi o mai fi pe post până se va întâmpla asta... Nu e cazul să discut acum pe tema asta".




Comentarii