Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Soluţia malnutriţiei? Suplimentele alimentare

Malnutriţia, regimul alimentar cu carenţe de vitamine şi minerale, afectează aproape două miliarde de oameni, iar suplimentele alimentare ar putea contribui la soluţionarea acestei probleme ce poate duce la boli grave sau chiar la deces, susţine un studiu dat publicităţii, elaborat de organizaţia neguvernamentală germană Welthungerhilfe şi de reţeaua internaţională de ajutorare a copiilor „Terre des Hommes", informează Deutsche Welle.
Potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), numărul persoanelor subnutrite din întreaga lume a scăzut cu mai mult de 50 de milioane din 1990 până în prezent, ajungând la aproximativ 842 de milioane. Mult mai mulţi sunt cei care suferă de malnutriţie, denumită uneori şi "foame ascunsă" pentru că este prezentă la persoane care consumă cantităţi suficiente de alimente, dar nu îşi asigură toate substanţele nutritive necesare.
Malnutriţia este răspândită în special în Asia Centrală, în multe zone din Africa şi în ţări ca India şi Bangladesh.

Sătui, dar cu lipsă de vitamine şi minerale

"În estul şi sudul Africii, oamenii mănâncă fiertură de porumb, fiind îndestulaţi de această hrană. Dar ei nu dispun de vitaminele şi mineralele esenţiale", a declarat pentru Deutsche Welle, Wolfgang Jamann, secretar general al Welthungerhilfe. În acelaşi timp, există zone în care orezul este un aliment de bază, dar oamenii mănâncă de multe ori orez alb decorticat, care nu conţine vitamina A, care se pierde în procesul de decorticare.
Alimentele ieftine precum orezul sau porumbul nu conţin suficienţi nutrienţi şi, din această cauză, Wolfgang Jamann consideră că cea mai bună soluţie ar fi îmbogăţirea acestora, practică stipulată prin lege, în 80 de ţări ale lumii. El a oferit exemplul Zambiei, unde o lege prevede îmbogăţirea porumbului cu vitaminele A şi D, ceea ce poate fi făcut cu succes şi acasă prin pudrarea mâncării cu nutrienţi adiţionali.

Plante-prototip

O altă abordare sugerată de studiu, numită "biofortificare", constă în modificarea plantelor în aşa fel încât să absoarbă mai multe vitamine şi minerale decât soiurile convenţionale. Experimente cu plante precum cartofii, fasolea, maniocul şi porumbul sunt în curs de desfăşurare în Africa. Între timp, cercetători din India şi Pakistan au dezvoltat prototipuri biofortificate de grâu, mei şi orez.
Toate aceste abordări au potenţial, susţine Jamann, dar avertizează că eficacitatea acestor soiuri trebuie să fie dovedită. În acest sens, este necesară continuarea cercetărilor de laborator, precum şi testarea pe teren a acestor plante pentru că soiurile "biofortificate" nu îmbunătăţesc întotdeauna pantele create de Mama Natură, scrie Deutsche Welle. În Filipine, de exemplu, primele teste pe teren cu "orezul auriu" modificat genetic, bogat în vitamina A, au avut rezultate destul de moderate, soiurile locale dovedindu-se a fi mult mai robuste la condiţiile climatice.
Introducerea de plante obţinute prin bioinginerie pentru combaterea malnutriţiei are sens doar în cazul în care fermierii îşi pot permite achiziţionarea seminţelor hibride, de multe ori mai scumpe decât cele de la soiurile tradiţionale. În plus, fermierii nu ar putea folosi seminţele din recolta lor anterioară şi ar trebui să achiziţioneze seminţe noi în fiecare an, menţionează sursa citată.
Potrivit lui Wolfgang Jamann, atât timp cât malnutriţia este în primul rând o problemă de sărăcie, orice soluţii potenţiale pentru eradicarea acesteia nu vor fi eficiente în cazul în care sunt mai scumpe decât variantele actuale.

 




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii