Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

"Societatea romaneasca a fost o gramada in loc de o structura"

Cu ocazia Zilelor Bibliotecii Judetene, un filosof de marca al Romaniei, Mihai Sora, a raspuns invitatiei organizatorilor si a venit la Braila sa-si lanseze o carte si sa stea de vorba cu brailenii. Astfel am avut si noi privilegiul de a discuta cu domnia sa, interviul fiind redat in cele ce urmeaza.

"Ideea de bine public nu intra in contradictie violenta cu binele personal"

- As vrea sa discutam putin despre binele public pe care ar trebui sa-l urmareasca politicienii. Nu cumva este o utopie?
- E o utopie daca vom lua in considerare realitatea, dar trebuie sa fie o idee directoare in toata activitatea publica. Eu as spune totusi ca ideea de bine public nu intra in contradictie violenta cu binele personal, cu o singura precizare, sa fie vorba de un bine personal de durata lunga. Politicianul trebuie sa stie sa se strecoare prin universul de conflicte in care e angajat, printre interese care pot fi divergente, astfel incit sa-si poata conduce baza cit mai departe. Este foarte usor sa-ti vezi interesul tau. E si mai bine sa vezi cum poate interesul tau sa fie interesul copiilor tai. E poate si mai bine sa vezi cum poate interesul tau sa fie interesul nepotilor tai. Adica sa bati cu vederea departe.
- Dar in felul acesta nu am facut mai nimic, pentru ca toti politicienii se gindesc la binele copiilor lor, le deschid afaceri, conturi.
- Politicienii nu privesc mai departe de lungul nasului. Cred ca multe din averile construite in acesti primi 17 ani de confruntare salbatica sint pe punctul de a cadea in prapastie pentru ca au fost construite numai dupa interesul personal gindit la modul foarte ingust.
- Cu acest lucru ne amagim de 17 ani si nu vad sa se intimple mari schimbari.
- Am fost depolitizati, am ajuns sa traim fiecare pentru sine, timp de o jumatate de secol. Am pierdut memoria publica a acestei natiuni si am ramas numai pe rezervorul acesta al intereselor personale cu bataie scurta.
- De ce ati spus ca ne-am pierdut memoria publica in cei 50 de ani de comunism?
- Pentru ca in cei 50 de ani societatea romaneasca a fost o gramada in loc de o structura. Gramada inseamna o multime de elemente care nu mai sint diferentiate din punct de vedere functional. Fiecare isi vedea micul lui interes. Asa ne-au prins anii '90. La spate avem o uitare a ceea ce inseamna o societate structurata, bine organizata, si care functioneaza pe canalele ei bine diferentiate si divergente in acelasi timp.
- Totusi, in ultimii ani se putea vorbi de elite si in comunism.
- Dar nu de elite politice. Erau elite culturale. Pe de o parte cultura insemna pentru exterior o anumita poleiala. Clasa politica stia foarte bine ca acest nivel pus pe deasupra nu influenta felul in care mergea politica. I-as recunoaste totusi acestui regim un lucru, care inainte de el nu se petrecuse: faptul ca de la tara, din zonele cele mai umile, au putut sa se ridice oameni care altfel nu se ridicau.

"Timp de 50 de ani, Romania a fost amortita"

- Dar la inceput acesti oameni s-au ridicat in detrimentul adevaratelor elite intelectuale pe care le avea Romania pina in anii '40.
- Da, insa lucrul care a fost in mod esential rau, a fost ca evolutia unei tari care se ridicase la nivel european din aproape toate punctele de vedere, a fost stopata violent. Timp de 50 de ani Romania a fost amortita. A ajuns de la un decalaj minim in raport cu occidentul la un decalaj enorm pentru care Romaniei ii trebuie un secol ca sa-l depaseasca. Noi am fi fost in momentul de fata la nivelul oricarei tari europene. Am fost dati inapoi si trebuie sa reincepem treaba de unde am ramas in perioada interbelica.
- Cu ce atuuri?
- Avem inteligenta.
- Inteligente cred ca au si alte natiuni europene.
- Am vazut oameni mult mai mototoi in tarile europene decit la noi. Am trait in Germania multa vreme si cred ca sint mai putin destepti decit noi, fiecare luat in parte, dar degeaba, daca romanul nu vede dincolo de virful nasului, nu se gindeste decit la interesul lui imediat si nu se gindeste la stranepotul lui. Daca se gindeste in perspectiva, o multime de lucruri se regleaza de la sine si nu am mai asista la aceste confruntari haotice de interese care lasa cu gura cascata societatea romaneasca.

"Ca profesor, Nae Ionescu avea aceasta calitate uluitoare ca iti stirnea gindul"

- Spuneti ca in perioada interbelica lucrurile stateau mai bine, insa publicistica lui Mihai Ralea pare scrisa pentru aceste vremuri.
- Ralea avea ca termen de comparatie Romania si Occidentul, eu am ca termen de comparatie o Romanie in care am trait. Toata perioada dintre cele doua razboaie a fost una in care eram constient de ce se intimpla. Am urmarit viata publica de la inceputul anilor '20.
- Ati pomenit de viata publica din perioada interbelica. Stiu ca l-ati cunoscut pe Nae Ionescu, v-a fost profesor.
- Era un profesor fascinant. Era un barbat frumos si foarte elegant. Venea la curs in minutul in care era asteptat. Cursul lui tinea fix 45 de minute, niciodata 46. Se aseza la catedra, fara nici un ceremonial si incepea lectia. Vorbea rar si isi preciza ideile cu o gestica minimala. Statea intotdeauna pe scaun si nu avea posibilitatea de a gesticula spectaculos. In raport cu aceasta liniste, era un contrast foarte puternic cu privirea lui patrunzatoare, care parea a fi intunecata. Ti se parea ca avea ochi negri. Daca patrundeai in intimitatea lui vedeai ca era ceacir, avea un ochi albastru deschis si unul verde. Ca profesor, Nae Ionescu avea aceasta calitate uluitoare ca iti stirnea gindul. In timp ce si-l dezvolta pe-al lui, tu, care urmareai cam cum gindeste, presimteai ca o sa ajunga la un anumit punct, pe care, intr-un fel oarecare, il marca, dar nu ridicind vocea. Era strict intelectual, nu emotional. Tot ce insemna elita studenteasca era fascinata de acest profesor. Cursurile lui, citite acum, nu sint de o mare complexitate, dar ginditi-va ca din pulpana lui Nae a rasarit Mihail Sebastian.
- Unii il considera responsabil pe Nae Ionescu de faptul ca Cioran, Eliade sau Noica au simpatizat cu legionarii, i-au sprijinit, unii vorbesc chiar de o generatie ratata din cauza lui Nae Ionescu.
- Si aici sint dedesubturi care vor fi lamurite cindva. Nae a fost unul din artizanii revenirii lui Carol al II-lea la tron. La inceputul domniei lui Carol a facut parte din Camarila, era dintre intimii lui Carol, dar la un moment dat a izbucnit o neintelegere. Nae a fost nevoit sa paraseasca acel cerc. Aceste lucruri le stiu de la profesorul Onicescu, unul dintre intimii lui Nae. Era un om foarte amestecat. Eu am un cult al lui Nae, profesorul de logica. Dincolo de asta pot lua distanta si sa formulez si opinii critice, sa ridic si semne de intrebare. Era un om care avea dorinta de a straluci, era un om plasat la mijlocul unor pulsiuni din directii diferite. Intelectual pe de o parte, monden pe da alta, doritor de putere - pe care a avut-o ca sef de ziar. Avea puterea de a configura o opinie publica.
- In '90 ati fost citeva luni ministru al invatamintului. Ce ati avut atunci in gind?
- Sa rup cu trecutul. Totul trebuie rupt cu trecutul. Trebuia rupt cu trecutul in felul in care se invata istorie, in felul in care se facea pregatire lingvistica, tinerii trebuia pregatiti pentru deschiderea catre lume. Am introdus limbile straine din ciclul primar, am eliminat din invatamint disciplinele de tip socialism stiintific si am reintrodus filozofia ca scoala a gindirii. Nu stiu ce s-a ales din tot ce am facut eu atunci.
- Au ramas toate acestea, dar mai sint multe de facut.
- Trebuie ca institutia insasi sa rupa cu trecutul, nu cineva care legifereaza sa hotarasca sa rupa cu trecutul pe hirtie. Fiecare profesor, pentru el, ar trebui sa faca acest lucru, sa rupa cu trecutul.

Ultimul reprezentant al Generatiei Exceptionale

Filozoful Mihai Sora va implini, pe 7 noiembrie, virsta de 91 de ani. El este unul dintre putinii romani care a reusit sa supravietuiasca jumatatii de secol comunist, fiinta sa nefiind atinsa de dictatura. A facut parte din Generatia Exceptionala, fiind coleg cu Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran si studentul lui Nae Ionescu, marele profesor brailean de Logica. A debutat in volum la Paris, la celebra editura Gallimard, cu "Dialogul interior", o carte de Fenomenologie. Putin inainte de instalarea comunismului s-a intors in tara, astfel ca decenii in sir nu a putut discuta despre adevarata filosofie. El este cel care a gindit colectia "Biblioteca pentru toti", care avea sa aduca marea literatura la indemina tuturor. Mihai Sora a fost implicat in scandalul "Meditatia transcendentala", cind regimul dictatorial a vrut sa dea un exemplu intelectualilor incomozi. In urma acestuia i s-a interzis semnatura, dar Sora a continuat sa publice sub pseudonim. Imediat dupa '89 a fost, pentru putina vreme, ministrul Invatamintului.




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii