La un an după ce mai multe ţări din Europa au început să desfiinţeze taberele romilor şi să expulzeze sute de cetăţeni UE, în special către România, Comisia Europeană a pretins, joi, că este pe cale de a câştiga bătălia pentru protejarea dreptului cetăţenilor la libertate de mişcare în spaţiul blocului european, scrie The Guardian.
Comisia Europeană spune că începând din vara trecută a rezolvat 90% dintre cazurile identificate de încălcare a libertăţii de mişcare.
În iulie anul trecut, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a fost criticat de Comisie, dar şi de Vatican pentru că a legat imigraţia de criminalitate şi a promis că îi va expulza pe imigranţii romi şi le va distruge taberele ilegale, în încercarea de a spori securitatea.
Peste 70% dintre taberele ilegale de romi au fost distruse, iar familiilor li s-au oferit stimulente financiare pentru a pleca din ţară. După un an, ONG-urile din Franţa spun că în ciuda unor astfel de operaţiuni discriminatorii din partea guvernului, în ţară numărul romilor a rămas acelaşi, pentru că mulţi s-au întors. Numai că, din cauză că locuinţele lor improvizate au fost distrue, oamenii trăiesc în şi mai multă sărăcie şi în condiţii mai rele ca niciodată, într-un climat de teamă şi intimidare.
Comisia Europeană susţine că a făcut presiuni asupra statelor membre pentru a proteja drepturile cetăţenilor UE de etnie romă de a se deplasa oriunde în Uniune. "Sunt satisfăcută acum că majoritatea statelor membre au implementat deplin regulile privitoare la libertatea de mişcare în UE", a spus comisarul pentru justiţie Viviane Reding, adăugând că Franţa şi-a schimbat legislaţia pentru a oferi garanţii împotriva expulzărilor arbitrare şi a tratamentului discriminatoriu.
Totuşi, Comisia a anunţat că a lansat o acţiune legală împotriva a zece state, între care Marea Britanie, Germania, Spania, Polonia şi Cehia, pentru că nu şi-au transpus adecvat în legislaţie directiva UE privind libera circulaţie.
Victoria Vasey, directorul juridic al Centrului European pentru Drepturile Romilor (ERRC), organizaţie cu sediul în Ungaria, a avertizat însă că expulzările continuă, în special în Franţa şi Italia, dar şi în Germania, unde ţinta sunt însă romii kosovari, care nu intră sub incidenţa legislaţiei UE.
"Comunicatul de azi (joi -n.r.) al Comisiei, care îşi laudă strategiile, este în mod evident foarte diferit de ceea ce se întâmplă în teren", a afirmat Victoria Vasey. "Contrar faptului că susţine că luptă împotriva expulzărilor, nu aşa au stat lucrurile. Au fost prea puţine eforturi până acum", declară militanta pentru drepturile romilor.
Anchetele ONG-ului au arătat că în Franţa au fost mai puţine întoarceri contra cost în ţările de origine comparativ cu anul trecut, dar există o nouă tendinţă, aceea de a plasa oamenii în centre de detenţie înainte de a fi deportaţi. "Iar alungarea din tabere continuă, ca parte a planului lui Sarkozy de vara trecută. Aceasta creează un climat de hărţuire extremă, iar oamenii sunt anihilaţi, viaţa le este făcută imposibilă, pleacă din ţară fără a mai trebui să fie deportaţi", susţine Vasey. "Pentru a evita efortul unor proceduri în justiţie pentru expulzare, strategia este de a-i alunga din oraş. Marsilia, în ultimele săptămâni, se pliază acestui model", mai spune Vasey.
Potrivit organizaţiei Médecins du Monde, între iunie şi începutul lui august, cel puţin 500 de romi au fost alungaţi din tabere în Marsilia. Un grup mai mare, de circa 150 de romi, au fost victimele unor astfel de măsuri la 11 august.
În Italia, 154 de operaţiuni de evacuare au avut loc la Roma între martie şi mai, afectând 1.800 de romi."În Italia, situaţia este similară - hărţuire prin evacuări repetate. Dar spre deosebire de Franţa, unde aceasta este politică naţională, strategia din Italia este organizată mai mult la nivel municipal", ţinând de prefecţi, arată Vasey.
În Danemarca, deportările cetăţenilor UE de etnie romă au fost adesea contestate cu succes în justiţie. Strategia a fost schimbată, potrivit EERC, aceşti cetăţeni fiind luaţi cu precădere în vizorul autorităţilor pentru a fi arestaţi şi hărţuiţi. "Avem câteva exemple când un ordin de deportare a fost anulat, iar persoana respectivă a fost arestată pe simplul motiv că avea un ordin de interdicţie emis pe numele ei, chiar dacă acest ordin a fost anulat", afirmă Vasey.
"UE a îndemnat la integrarea romilor, dar nu consolidezează legislaţia europeană care ar trebui să-i apere pe romi şi pe toţi cetăţenii UE de o asemenea ostilitate cu ţintă precisă", spune şi Robert Kushen, directorul executiv al ONG-ului pentru romi cu sediul la Budapesta.
