Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Slujbă de pomenire la împlinirea a 200 de ani de la naşterea Domnitorului Cuza

• Ierarhul Dunării de Jos a oficiat o slujbă de pomenire la mormântul Sultanei Cuza, mama Domnitorului Unirii • directorul Muzeului Brăilei „Carol I”, prof. univ. dr. Ionel Cuza, a vorbit despre contribuţia brăilenilor la eliberarea lui Cuza, în anul 1848

 

Cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la naşterea lui Alexandru Ioan Cuza, în ziua de vineri, 20 martie 2020, a fost săvârşită o slujbă de pomenire la mormântul Sultanei Cuza, mama domnitorului (aflat în curtea Bisericii Vovidenia din oraşul vecin). La slujba de pomenire oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, au participat şi oficialităţi brăilene, în frunte cu prof. univ. dr. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei, „Carol I”.

La Mânjina, Costache Negri, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Ghica şi alţi mari oameni de cultură paşoptişti au pus la punct marele deziderat al românilor, unitatea naţională, efortul lor concretizându-se pe data de 24 ianuarie 1859.

Tot vineri, Ierarhul Dunării de Jos a prezentat cotidianul naţional „Lumina” al Patriarhiei Române, pe ale cărui pagini sunt prezentate aspecte din viaţa şi activitatea Dominitorului Cuza la Dunărea de Jos. „Centrul de bază pentru devenirea în demnitatea de domnitor rămâne oraşul Galaţi, care trebuie readus pe Harta Unirii de la 1859, alături de celelalte centre foarte importante pentru realizarea acesteia. Aici a crescut, s-a format şi a exersat administrativ, politic, economic şi diplomatic tânărul pârcălab, viitorul domnitor Alexandru Ioan Cuza”, a spus ierarhul.

Prezent la slujba de pomenire de la mormântul Sultanei Cuza, prof. univ. dr. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei „Carol I”, a evidenţiat contribuţia şi sprijinul Brăilei, în anul 1848, într-un moment deosebit al vieţii Domnitorului Cuza.

Alexandru Ioan Cuza a fost arestat, din ordinul domnitorului de atunci, împreună cu alţi fruntaşi ai Revoluţiei de la 1848, din Moldova (protest paşnic, numit şi „revolta poeţilor români”), urmând să fie dus în Turcia, însă a reuşit să-i „cumpere” pe cei care trebuiau să-i treacă Dunărea, ajungând la Brăila. Viitorul domnitor a fost salvat de către soţia sa, Elena Cuza, care a intervenit pe lângă consulul englez Cunningham. După eliberare, Cuza s-a refugiat la Viena, fiind urmat, mai apoi, de Elena.  

Reamintim că Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a studiat la pensionul francez Sachetti, din Galaţi, până în anul 1831, şi tot aici se află casa în care a locuit marele om de stat, în perioada 1844-1859, când a deţinut funcţia de preşedinte al Judecătoriei şi pârcălab al judeţului Covurlui (cum se numea pe atunci judeţul Galaţi).

În 2020, sunt programate şi alte evenimente cu caracter religios şi cultural menite a comemora personalitatea Domnitorului Unirii.       

 




Categorie articol: 

Comentarii