Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Sindromul prostului fudul

Mintea odihnită a politicienilor PSD-ALDE pune la cale înfiinţarea unei noi comisii parlamentare care să ancheteze nici mai mult nici mai puţin decât „statul paralel”. Ideea, lansată de Călin Popescu Tăriceanu, şeful Senatului, cel care vorbeşte cel mai des despre aşa-numitul stat paralel, este susţinută cu toată tăria şi de PSD.

„Gruparea metastatală e ceea ce vorbesc eu de multă vreme, e statul paralel pe care îl vedem peste tot: în Parlament, partide, media, economie, justiţie. Eu cred că nu putem să ne facem că plouă, că nu vedem ce se întâmplă cu anomaliile care s-au întâmplat în România. Că o să facem o comisie sau şapte nu ştiu, dar nu cred că trebuie să rămânem impasibili la realitatea asta deformată care s-a accentuat în România, şi vedem că ies la suprafaţă informaţii din ce în ce mai îngrijorătoare, declara, weekendul trecut, plin de el, Călin Popescu-Tăriceanu.

Iar asta o spune al doilea om în stat, şeful unui partid aflat într-o coaliţie de guvernare care deţine ori controlează cam tot ceea ce înseamnă statul român: puterea în Parlament, Guvernul, instituţiile publice centrale şi mai toate autorităţile publice locale. O putere aproape absolută, care nu controlează (încă) deplin un singur pilon al unei democraţii: Justiţia.

Noua comisie parlamentară de anchetă ar trebui înfiinţată, potrivit raportului unei alte comisii, cea privind anchetarea alegerilor prezidenţiale din 2009, „pentru verificarea implicării unei grupări metastatale în controlul abuziv, nelegal şi nedemocratic asupra vieţii politice, economice şi sociale din România, precum şi asupra înfăptuirii actului de justiţie, în perioada 2004 - 2017”.

De fapt, din toate aceste declaraţii, rezultă un singur lucru cât se poate de clar: tot ceea ce iese din sfera de influenţă a PSD-ALDE, tot ceea ce nu este pe placul lor, tot ceea ce nu reprezintă Puterea pe care o deţine actuala coaliţie, tot ceea ce iese din gândirea lor şi tot ceea ce nu este la fel de penal precum ei, reprezintă „statul paralel”. Un fel de duşman de clasă al actualei Puteri. Toţi cei care nu gândesc precum gaşca de la Putere sunt un fel de duşmani ai statului. De la partidele de Opoziţie – care, în viziunea celor de la PSD-ALDE, nici n-ar mai trebui să existe – până la presa care nu le cântă în strună penalilor, de la companiile care nu cotizează la partid şi până la magistraţii care îndrăznesc să-i condamne pe infractorii politici de la Putere – toţi sunt un fel de mişcare subversivă, care ar trebui scoasă în afara legii.

România a mai trecut o dată printr-o asemenea perioadă, în care toţi cei care nu cântau în strună Puterii politice şi care gândeau pur şi simplu diferit erau consideraţi duşmani ai poporului şi au fost nu doar înlăturaţi şi reduşi la tăcere, ci pur şi simplu exterminaţi în câţiva ani: în perioada de început a dictaturii comuniste. Atunci, declaraţiile liderilor politici comunişti erau exact precum cele de acum ale liderilor PSD-ALDE. Asta pentru că, de fapt, şi unii şi alţii au aceleaşi origini, actualii fiind doar demnii continuatori ai celor de atunci şi care suferă de acelaşi sindrom. Este sindromul celor cu prea multă putere, cu prea multă aroganţă şi tupeu, dar cu prea puţină minte. Este sindromul impostorului ajuns vătaf. Sau al prostului prea fudul să poată accepta măcar critica.




Categorie articol: 

Comentarii