În acest sens au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 60/2012 cu referire la Codul Civil. "Până recent, numirea unui curator se făcea de către instanţa de tutelă. Noile modificări stabilesc regula ca autoritatea tutelară să numească de îndată, la solicitarea notarului public, un curator care să asiste sau reprezinte minorul. Autoritatea tutelară face ancheta socială şi prin dispoziţie de primar numeşte un curator pentru respectivul minor la dezbaterea unei moşteniri sau înstrăinarea unor bunuri", ne-a declarat Vasile Varga, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România.
Aşa cum prevede noul Cod Civil, instanţa de tutelă este instanţa judecătorească competentă să soluţioneze cererile şi să administreze procedurile în materia ocrotirii persoanei fizice şi în materia raporturilor de familie.
Sintagma "instanţă judecătorească competentă", folosită mai sus, are, potrivit specialiştilor în domeniu, un înţeles generic, ea incluzând atât instanţa-entitate (cum este cazul Tribunalului pentru Minori şi Familie, care fiinţează actualmente doar la Braşov), cât şi o structură în cadrul unei instanţe (secţie sau complet specializat).
În Legea pentru punerea în aplicare a Noului Cod Civil nu a fost prevăzută modalitatea de organizare a instanţei de tutelă, rămânând ca, în viitor, în funcţie de volumul de cauze/activitate al structurilor ce vor îndeplini rolul de instanţă de tutelă, de evoluţia condiţiilor financiare, legiuitorul să stabilească modalitatea concretă de organizare şi funcţionare a instanţei de tutelă, prin legea privind organizarea judiciară.
