Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Simionescu nu este deranjat de rampa ce duce spre nicăieri de pe Esplanadă

Edilul şef Aurel Simionescu nu pare deloc deranjat de existenţa rampei fără finalitate, poziţionată pe Esplanadă. În cadrul ultimei sale conferinţe de presă, primarul a reluat subiectul încercând să sublinieze că rampa respectivă nu este singura posibilitate de acces pe Faleza Dunării a persoanelor cu dizabilităţi. "Dacă aţi observat şi aţi filmat la Zilele Brăilei au fost şi persoane cu dizabilităţi, în cărucior care au stat acolo jos, la scenă, în primul rând. Aşa că răspunsul e: se poate ajunge la scenă! Acum, dacă fiecare vrea să ajungă pe unde crede că e mai bine... Acesta a fost proiectul, până acolo s-a putut face. Altfel - mi se spune mie -, panta ducea în altă parte, sau era foarte abruptă. Nu mergea să ajungă până la Dunăre. Dar se poate ajunge pe Faleză şi dovadă că oamenii respectivi au fost la evenimente. Şi la Primărie, prin spate avem rampă, se poate ajunge, este lift după aceea în cazul în care vrea cineva să meargă undeva. Dar asta este partea... Cum se cheamă? Modul în care înţelegem noi să facem nişte lucruri", a declarat Simionescu. Chiar dacă nu neagă faptul că astfel de situaţii nu îşi au locul într-un oraş european primarul a dat de înţeles că se urmăreşte remedierea în timp a acestui aspect. "Există într-adevăr nişte zone, nişte spaţii care, pe măsură ce le refacem, ar trebui să capete şi aceste dimensiuni. Că noi vorbim mai mult despre partea aceasta cu persoanele cu dizabilităţi locomotorii, dar există şi persoane care au probleme cu văzul. Care trebuie să aibă un anumit tip de sprijin. Adică semafoarele acelea care au un sonor şi spun când să meargă, când nu. Mai sunt - chiar dacă au o rampă -, nişte semisfere şi când dau cu bastonul sau când pipăie cu piciorul îi ajută se se deplaseze. Deci sunt lucruri, dar sigur că noi vrem să ne conformăm pe nişte zone la care alţii lucrează de 100 de ani", a afirmat acesta.
"Să ne apucăm acum să facem lift în şcoli ca să poată avea acces, nu are sens"
Totodată, edilul şef a mai adus în discuţie şi problema existenţei sau nu a rampelor pentru persoanele cu handicap locomotor în cadrul instituţiilor de învăţământ. Potrivit acestuia, rampele reprezintă o necesitate doar în cazul şcolilor care au elevi cu dizabilităţi. De asemenea, în cazul blocurilor, Simionescu a precizat că motarea unei astfel de rampe îi priveşte strict pe proprietari. "Eu vă spun sincer că am discutat şi la nivelul şcolilor şi am pus întrebarea: «avem vreo persoană care are dizabilităţi locomotorii?». Dacă da, atunci trebuie să avem rampă şi clasa în care este persoana respectivă să o păstrăm la parter. Să ne apucăm acum să facem lift ca să fie la fiecare etaj, să poată avea acces, nu are sens. (...) Am văzut că se pune şi problema scărilor de bloc. Dar eu vă spun, scara de bloc este a blocului, acesta este al cetăţenilor. Deci cetăţenii proprietari trebuie să îşi facă. Îi putem sprijini cu un proiect sau ceva, dar asta este altă poveste. Mai e şi întrebarea dacă la blocul, scara respectivă stă o persoană cu dizabilităţi? Altfel, dacă zicem noi că s-ar putea să vină cineva la mine în vizită... Dar, încă o dată, blocurile în marea lor majoritate sunt proprietate personală a cetăţenilor. Numai că noi nu înţelegem ce înseamnă proprietatea comună", a conchis sursa citată.
Simionescu, amendat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
Reamintim că peste 170 de brăileni sunt condamnaţi zilnic la umilinţă pentru că instituţiile publice nu le asigură accesul în incinta unităţilor, la zonele de promenadă sau în mijloacele de transport în comun. Rampele de acces pentru persoanele în cărucioare fie lipsesc, fie sunt inutilizabile. Şi asta în condiţiile în care de 15 ani legea obligă toate instituţiile statului să aibă rampe.Recent, primarul Simionescu a fost amendat cu 2.000 lei, de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, fiindcă la Brăila nu sunt asigurate facilităţi de acces pentru persoane cu handicap în cel puţin două treimi din mijloacele de transport public ale oraşului. Amenzi similare au fost primite de zeci de primari din marile oraşe ale României, precum Bucureşti, Alba-Iulia, Arad, Bacău, Braşov, Cluj Napoca, Suceava, Iaşi, Ploieşti, Tulcea şi multe altele.
 




Categorie articol: 

Comentarii