Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Sfinţii Mucenici Claudiu, Castor, Sempronian şi Nicostrat; Sf. Mc. Onisifor şi Porfirie; Sf. Ier. Nectarie din Eghina (Taumaturgul)

Astăzi îi prăznuim pe Sfinţii Mucenici Claudiu, Castor, Sempronian şi Nicostrat, care au pătimit pentru Hristos, pe Sfinţii Mucenici Onisifor şi Porfirie şi pe Sfântul Nectarie din Eghina zis şi Taumaturgul, vindecătorul de cancer.

Sfântul Nectarie s-a născut pe 1 octombrie 1846 în Silivria, orăşel din Tracia (nordul Greciei), primind la botez numele Anastasie. La vârsta de 14 ani s-a îndreptat către Constantinopol, ca să-şi continue studiile. În anul 1866, a ajuns în Insula Chios, unde a lucrat ca pedagog şi dascăl, iar la 27 de ani a devenit monah la Mănăstirea Nea Moni, primind numele de Lazăr. După un an, a fost hirotonit diacon, primind numele Nectarie.

După ce a urmat Facultatea de Teologie din Atena în anul 1885, Sfântul Nectarie a plecat în Egipt, unde a slujit la biserica “Sf. Nicolae” din Cairo. La 15 ianuarie 1889, a fost uns mitropolit onorific de Pentapolis, de către patriarhul Sofronie.

Acuzat pe nedrept că ar vrea să ia locul patriarhului, Sfântul Nectarie a fost trimis în Grecia (1890), Sofronie dând o ordonanţă prin care i-a retras cinstea arhierească. În Grecia, Nectarie a ajuns director al Seminarului Teologic Ortodox Rizarios, însă a renunţat la funcţie şi s-a retras în Insula Eghina, unde a rămas până la sfârşitul vieţii şi unde a întemeiat Mănăstirea Sfânta Treime.

Vindecător al cancerului, Sfântul Nectarie a murit răpus, el însuşi, de necruţătoarea boală, în anul 1920. Trupul său a fost găsit neputrezit şi mirosind a mir la data de 3 septembrie 1953. Moaştele sfântului au fost aşezate în mănăstirea din Eghina, el fiind canonizat în anul 1961.




Categorie articol: 

Comentarii