Român originar din județul Bacău, Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodești este mai puțin cunoscut la noi, însă foarte cinstit de ruși și mai ales de grecii ortodocși. Rușii îl cinstesc drept “sfânt cuvios”, iar grecii îl numesc “sfânt athonit”, ca unul care a luminat ca o torță între călugării de la Sfântul Munte Athos. Biserica Ortodoxă Română l-a trecut în rândul sfinților în iunie 1992.
Cuviosul Antipa s-a născut în anul 1816, în satul Calapodești, județul Bacău. La vârsta de 20 de ani, a intrat în monahism, la Mănăstirea Calapodești. După doi ani, a purces la Muntele Athos din Grecia, stabilindu-se la schitul românesc Lacu. Și-a petrecut 15 ani în rânduiala aspră de la Schitul Lacu, după care s-a mutat la Mănăstirea Esfigmen, una dintre cele mai vechi și mai vestite de la Sfântul Munte. Acolo a stat patru ani, iar în această perioadă a fost călugărit sub numele de Antipa și hirotonit diacon.
În anul 1860, Cuviosul Antipa s-a întors în Moldova și a viețuit în mănăstirile din vecinătatea Iașului. A plecat apoi la Mănăstirea Valaam, ridicată pe o insulă din Lacul Ladoga. Mare iubitor de liniște și înstrăinare, Cuviosul Antipa s-a așezat la această mănăstire în anul 1865; acolo a trăit încă 17 ani în frica Domnului, fiind hirotonit preot. Sfântul Cuvios Antipa a trecut la cele veșnice la data de 10 ianuarie 1882 și a fost înmormântat în gropnița Mănăstirii Valaam.
În anul 1906, a avut loc, la Muntele Athos, canonizarea Cuviosului Antipa și trecerea sa în rândul sfinților. Sfântul Antipa este cinstit mai ales în mănăstirile de la Sfântul Munte, fiind singurul călugăr athonit român trecut în rândul sfinților și printre cei din urmă cuvioși părinți ai Athosului ortodox.
