Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Seceta si desertificarea pot fi combatute

Va informam, in urma cu citeva zile, ca un studiu complex, realizat de specialisti din 13 institute de cercetare din Europa, facut public la sfirsitul saptaminii trecute, a readus in discutie un subiect "fierbinte" - seceta si desertificarea. Raportul arata ca in urmatorii 20 de ani, din punct de vedere climatic, jumatatea sudica a continentului european va avea de suferit, printre tarile enumerate regasindu-se si Romania. Pentru tara noastra, cercetatorii au avertizat ca zonele cele mai sensibile se regasesc pe ariile a 10 judete, primul in top fiind identificat Braila.
In ceea ce priveste judetul nostru, va informam ca pericolul desertificarii este mai mare pe doua zone sensibile, respectiv pe cele 68.000 ha de soluri saraturate, grupate in Lunca Inferioara a Siretului, Lunca Dunarii, Lunca Calmatuiului, Valea Iencii si in jurul lacurilor sarate din judet si pe cele circa 40.000 ha acoperite cu soluri nisipoase, din care 24.000 ha sint nisipuri zburatoare, concentrate in doua zone: Bertesti - Spiru Haret - Insuratei - Zavoaia - Ulmu - Jugureanu - Ciresu si Rimnicelu - Movila Miresii - Gemenele. In plus, avertismentul cercetatorilor locali arata ca alte 220.000 ha (60% din suprafata arabila totala), denumite teritorii cu potential de saraturare, sint vulnerabile, exploatarea lor irationala putind conduce la un adevarat dezastru in ecosistem.
Semnalul de alarma lansat odata cu raportul este extrem de serios si ar trebui sa dea de gindit autoritatilor de la Bucuresti. Ignorarea lui ar fi o crima, mai ales ca, cel putin pentru Braila, exista deja o serie de programe si proiecte menite a combate acest fenomen.
Masurile ar trebui luate in regim de urgenta, cu atit mai mult cu cit necazurile care s-au abatut asupra judetului nostru in ultimii 7 ani (secete acute si persistente, viscole puternice si temperaturi extreme, inundatii, atacuri masive de boli si daunatori etc.) confirma fara nici un comentariu ca previziunile cercetatorilor europeni sint mai aproape de realitate decit ne inchipuim.

Specialistii braileni au identificat o serie de masuri, imediate sau pe termen lung

Cercetatorii romani au stabilit pentru Romania, trei regiuni climatice: regiunea semiarida, in care se inregistreaza mai putin de 500 mm precipitatii anual, regiunea subumeda, cu precipitatii cuprinse intre 500 si 600 mm anual, si regiunea umeda cu peste 600 mm precipitatii anual. In cadrul regiunii semiaride, luindu-se in calcul inca un factor foarte important, temperatura, (care determina pierderea apei din sol prin evapotranspiratie), se delimiteaza zonele secetoase.
Concret, faptul ca precipitatiile inregistrate in judetul nostru se incadreaza intre 250 si 500 mm anual, iar temperatura medie intre 10 si 11 grade Celsius, ne situeaza in regiunea semiarida - zona secetoasa. Chiar si in conditii normale, zona aceasta este caracterizata prin precipitatii reduse cantitativ, asimetric repartizate, cu ierni aspre, zapada putina, de regula spulberata de vint, in special de Crivat, care bate cu intensitate mare pe aproape tot parcursul anotimpului rece. Inclazirea globala resimtita in ultimii ani pe tot globul a inasprit insa aceste conditii, si asa vitrege, seceta, aridizarea, desertificarea fiind acum fenomene care ridica serioase semne de intrebare asupra viitorului. Din pacate, toate aceste aspecte nu tin numai de confortul locuitorilor, ele au un impact important si asupra economiei, in mod special asupra agriculturii.
Si, totusi, asa cum actiunea iresponsabila a omului impotriva naturii este principala cauza care a determinat acutizarea acestor probleme, la fel, responsabilizarea lui, ar putea, daca nu stopa, macar diminua evolutia acestor fenomene.
Specialistii braileni au identificat o serie de masuri, imediate sau pe termen lung, care au drept obiectiv stoparea desertificarii si rentabilizarea activitatii agricole.

Preocupare exista

Conform unui studiu realizat de specialistii Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Agricola (SCDA), Directiei Agricole si pentru Dezvoltare Rurala (DADR), Oficiului Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice (OSPA), Directiei Silvice (DS), Agentiei de Protectie a Mediului (APM) si Administratiei Nationale de Imbunatatiri Funciare (ANIF) Braila, combaterea secetei si desertificarii este posibila. Parerea unanima a specialistilor este aceea ca evolutia negativa a climei poate fi incetinita daca: pe termen scurt se va reduce poluarea si se va mari considerabil suprafata irigata, dar mai ales se va schimba optica in acest domeniu, respectiv se vor gasi solutii viabile de irigare cu consum mic de energie si apa; iar pe termen lung, se va stopa eroziunea solului prin infiintarea de plantatii pomicole si viticole (in special pe solurile nisipoase), se va creste suprafata ocupata cu paduri (in primul rind pe terenurile degradate prin saraturare) si se vor infiinta perdele forestiere de protectie a drumurilor, localitatilor si cimpurilor.

Dar nu sint bani

"De la Braila pentru toate aceste probleme au plecat catre Guvern sau ministere mai multe propuneri de rezolvare sau proiecte. ANIF in colaborare cu Asociatia Producatorilor Agricoli APA de exemplu, au transmis Ministerului Agriculturii un set de modificari a Legii 138/2004, a imbunatatirilor funciare, care vizeaza cresterea suprafetei irigate. Concret, ei au cerut utilizarea la irigatii a energiei electrice produse fie la Centrala de la Cernavoda, fie prin Hidroelectrica, ceea ce ar reduce cu 50 % factura de electricitate pe statiile de pompare; aplicarea unui tarif unic pe sistem; iar pentru conditia de eligibilitate (adica 20% din suprafata sa fie acoperita cu cereri) sa ia ca unitate etalon tronsonul (canalul de irigatii) nu sistemul. In aceste conditii, daca agricultorii ar avea un pret mai mic pentru apa de irigatii, suprafata udata ar creste considerabil. Or, se stie, apa aduce ploaia. Apoi, toate cele aproape 110.000 ha cu probleme ar trebui impadurite, plus inca 15% din suprafata arabila. Si, in sfirsit, urgentarea infiintarii perdelelor forestiere. Atit pentru impadurirea suprafetelor degradate, cit si pentru perdele, noi avem deja intocmite proiecte si depuse la Ministerul Agriculturii. Pentru o parte din ele nu sint bani, iar pentru cele pentru care am primit fonduri nu s-au gasit firme specializate care sa infiinteze si sa intretina padurile in urmatorii 4 ani pina cind sint date proprietarilor terenurilor. In plus, trebuie practicata o agricultura tipica zonelor secetoase, cu tehnologii de conservare a apei in sol si cu utilizarea unor hibrizi rezistenti la seceta", a explicat directorul executiv al DADR Braila, Vasile Suraianu.

Dry farming - agricultura tipica zonelor secetoase

Pentru practicarea agriculturii in conditii de seceta cercetatorii recomanda un anumit tip de tehnologii, denumite in practica agricola "dry farming". Sistemul de lucrari "dry farming" recomanda utilizarea unor lucrari care favorizeaza inmagazinarea si pastrarea apei in sol, reducerea pierderilor de apa, utilizarea unor specii, soiuri si hibrizi adaptati conditiilor de seceta.
O asemenea tehnologie cunoscuta si practicata deja de marii fermieri din judetul nostru, este sistemului "No Till - Mini Till". Principalele avantaje ale acestui tip de agricultura sint economia considerabila de combustibil, posibilitatea de a obtine productii deosebite pe suprafete de teren supuse eroziunii, reducerea volumului de lucrari agricole si, foarte important, inlaturarea pierderilor de apa din sol.
In ceea ce priveste irigatiile, specialistii recomanda sistemul de udare prin picurare, o solutie care reduce considerabil consumul de apa si de energie si au un randament superior sistemului clasic de udare prin aspersiune.




Categorie articol: 

Comentarii