Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Se moare de cancer, claie peste grămadă

• numărul bolnavilor de cancer este în continuă creştere, iar secţia Oncologie de la etajul 6 al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila este neîncăpătoare • pacienţii stau şi câte doi în pat, fiind amestecaţi cei de la spitalizarea continuă cu cei de la spitalizarea de zi • nici asistentele nu sunt suficiente pentru a putea face faţă cerinţelor pacienţilor, iar de vină ar fi legea care prevede un anumit număr de asistente raportat la numărul de paturi, şi nu la realitatea şi la profilul secţiei • din patru medici oncologi, au mai rămas doar trei, după ce unul s-a pensionat • un alt medic e pe picior de plecare în străinătate • oncologia ar urma să se mute în corpul B (fostul Spital 3), după ce secţia de cardiologie va fi transferată în noua clădire • aici se blochează totul: Consiliul Judeţean vrea să preia clădirea de la firma care a câştigat licitaţia, “Vamed”, dar nu poate face acest lucru fără cărţile tehnice , care s-ar afla la constructorul “Carroponte” • în opinia şefului Judeţului, constructorul refuză să dea cărţile tehnice din cauza unor datorii pe care “Vamed” le are către acesta

 

Numărul bolnavilor de cancer creşte de la o zi la alta, în timp ce aproape 1.000 de brăileni sunt răpuşi, anual, de această boală cruntă. Paturile de la secţia Oncologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila sunt insuficiente, iar bolnavii ajung să stea şi câte doi într-un pat. Perfuziile se schimbă cu greu, din cauza deficitului de asistente, deficit dat nu de lipsa persoanelor care vor să lucreze în spital, ci de o lege prost concepută: nu sunt luate în calcul profilul secţiei şi nevoile pacienţilor, adică realitatea din spitale, ci numărul de paturi care trebuie îngrijite de “x” asistente. Oamenii aşteaptă cu orele pe la cabinetele medicilor. Mai mult, avem Centru Oncologic, dar e nefuncţional. Iar clădirea, cu greu, va putea fi preluată de către Consiliul Judeţean, dacă nu chiar imposibil, tot din cauza legislaţiei. Motivul? Firma care s-a ocupat de construcţia noii Oncologii, “Confort 2000”, a dat faliment! Ar mai exista o variantă de a oferi condiţii mai bune bolnavilor de cancer din Judeţean, variantă luată tot mai des în calcul de echipa managerială şi de către preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac: secţia de Cardiologie din corpul B (sau fostul Spital 3) să fie mutată în clădirea nouă Cardiologie-Pediatrie, iar în locul acesteia să funcţioneze Oncologia. Aşa cum ştim cu toţii, fostul Spital 3 este un monument istoric, iar starea sa este deplorabilă, în prezent. Avantajul pentru pacienţi ar fi că ar avea mai mult spaţiu în saloane...Dar şi aici apare o problemă care a tot ţinut pagina întâi a ziarului “Obiectiv – Vocea Brăilei”. Deşi clădirea în care ar trebui să se mute Cardiologia este gata de vreo 2 ani, inaugurată cu mare fast de fostul şef al judeţului, Viorel Mortu, nici aceasta nu poate fi dată în folosinţă, deoarece nu există legătură directă între aceasta şi corpul-mamă al spitalului. Atât Centrul Oncologic, cât şi Cardiologia-Pediatria fac parte din “moştenirea lui Stancu în Sănătate”, nişte proiecte care sună atât de frumos pe hârtie, demne de a stârni ropote de aplauze, dar făcute fără cap!

 

Bolnavii de la Oncologie, mai mulţi decât paturile

Secţia de oncologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila funcţionează la etajul 6 al clădirii-mamă şi este prevăzută cu 50 paturi. Acestea nu sunt suficiente din cauza numărului mare de pacienţi. Zilnic, bolnavii ajung să stea şi câte doi în pat, fiind amestecaţi pacienţii de la spitalizarea continuă cu cei de la spitalizarea de zi. În plus, cei care vor să se interneze, stau cu orele pe holuri, aşteptând să se elibereze vreun pat, în cel mai bun caz.

Asistentele abia fac faţă zecilor de pacienţi. Sunt 27 la număr, dar ar mai trebui câteva. Aşa cum am precizat mai sus, legislaţia actuală mai mult încurcă şi stârneşte revolta pacienţilor, care cred că au fost “uitaţi” cu perfuziile în mână. Managerul Delia Râşnoveanu e în perfectă cunoştinţă de cauză, aşa că intenţionează să se adreseze Ministerului Sănătăţii pentru schimbări asupra legii care prevede un număr de asistente la câte paturi are secţia, fără a ţine cont că sunt pacienţi care au nevoie de ajutor mai tot timpul de asistenţă medicală. “Secţia are 50 paturi şi 27 asistente, în momentul de faţă. Nu sunt suficiente asistentele! Nu contează câte mai trebuie după actul normativ, pentru că la Oncologie îmi trebuie un alt act normativ care să prevadă asistenţă în funcţie de nevoile pacientului, nu de numărul de paturi. Că actul normativ e făcut greşit pe numărul de paturi, indiferent de profilul secţiei, asta este altceva. Această problemă se poate rezolva doar pe cale legislativă. Degeaba scot posturi la concurs, nu se rezolvă problema, ci doar temporar. Încercăm să facem o solicitare de modificare a legislaţiei pentru că sunt anumite sectoare în care normarea la pat nu justifică, e nevoie de normare în funcţie de profilul secţiei. O să depunem actul direct la Ministerul Sănătăţii, după ce o să am o discuţie şi cu sindicatele”, ne-a declarat Delia Râşnoveanu.

Pe lângă faptul că secţia are doar 27 asistente, acum în spital mai sunt doar trei medici: dr. Cosmin Boldeanu – şeful secţiei -, dr. Claudia Pleşea şi dr. Iulian Turtoi. Dr. Irina Gabriela Manolescu s-a pensionat, iar bolnavii acesteia au fost preluaţi de ceilalţi medici. Potrivit unor surse din rândul angajaţilor, unul dintre medicii rămaşi ar fi pe picior de plecare din spitalul brăilean, pentru o ofertă mai bună în străinătate. În aceste condiţii, pacienţii vor rămâne în grija a doi doctori, oamenii fiind nevoiţi să aştepte cu orele la cabinetele acestora.

 

Efectul domino Cardiologie-Oncologie

Pacienţii de la Oncologie ar urma să fie mutaţi în corpul B al SJU, adică în fostul Spital 3, aşa cum este cunoscut brăilenilor, în locul în care funcţionează în prezent Cardiologia. Această schimbare mai are de aşteptat însă, spitalul fiind la mâna Consiliului Judeţean care, la rându-i, e la mâna firmei “Vamed”.

Cum s-a ajuns la această încrengătură? Probabil vă sună cunoscut, pentru că am tot consemnat în paginile cotidianului faptul că firma care a câştigat licitaţia pentru construcţia noii clădiri destinate specialităţilor Cardiologie şi Pediatrie a fost “Vamed România”, care a subcontractat lucrările firmei “Carroponte” Galaţi. Construcţia a început în 2011 şi trebuia să fie gata în 26 luni, însă contractul a fost prelungit de câteva ori, ultimul termen pentru finalizarea lucrărilor fiind septembrie 2015. Odată terminată clădirea, constructorul şi-a dat seama că nu poate realiza străpungerea între corpul-mamă şi noua secţie de Cardiologie, deşi acest lucru era stipulat în proiectul iniţial. Pentru acest motiv, reprezentanţii CJ au refuzat preluarea obiectivului, iar “Vamed” a contestat în instanţă.

În prezent, preşedintele CJ vrea să preia clădirea aşa cum este şi să ducă lucrările la bun sfârşit, numai că a fost pus în aşteptare atât de lege, cât şi de “Vamed”. Aşa cum ne-a explicat Chiriac, firma care a câştigat licitaţia trebuie să predea clădirea cu tot cu cărţile tehnice, numai că acestea din urmă sunt la constructorul “Carroponte”, care ar refuza să le dea reprezentanţilor “Vamed” din cauza unor datorii. Şi uite aşa, pe banii CJ, cele două firme duc război, dar şi pe suferinţa bolnavilor cardiaci. “Noi trebuie să preluăm acea clădire cu toate cărţile tehnice, absolut legal. În momentul în care le primim şi semnăm procesul verbal, acea clădire va fi a Consiliului Judeţean şi vom muta imediat partea de Cardiologie în noua clădire. Dar n-am trecut de prima etapă, aceea de a primi cărţile tehnice. Suntem într-o corespondenţă cu «Vamed», de preluare a clădirii de Cardiologie-Pediatrie. În schimb, constructorul (“Carroponte” Galaţi – n.r.) nu doreşte, presupun eu, să dea cărţile tehnice, pentru că «Vamed» are datorii la el în bani. Eu nu discut cu constructorul, eu discut cu «Vamed», pentru că noi cu ei avem contract! În momentul în care comisia constituită la nivelul Consiliului Judeţean semnează procesul verbal, în momentul ăla declarăm clădirea a noastră şi începem etapa a doua, adică acea legătură cu corpul mamă. Sau poate găsim o soluţie mai bună pentru ca acea clădire să devină funcţională. Apoi, Cardiologia de la corpul B se va muta în clădirea nouă. Pediatria se va muta şi ea, iar Oncologia se va muta în corpul B, după ce facem o curăţenie acolo, pentru că e un spaţiu mai generos, să nu mai intervină acele suprapuneri de pacienţi sau blocaje la tratament.”, ne-a precizat preşedintele CJ.

 

Expertiză la Centrul de Oncologie şi Radioterapie Brăila

Situaţie hilară şi la Centrul de Oncologie şi Radioterapie. Firma care s-a ocupat de construcţia acestuia, “Confort 2000”, s-a supărat, şi-a luat “jucăriile” şi a plecat acasă, pe 21 august 2015, chiar cu trei zile înainte de recepţia finală a lucrărilor. Reprezentanţii “Confort” au reziliat contractul, nemulţumiţi fiind de tâmplăria de 80.000 lei care a trebuit schimbată pentru că nu era “conformă” cu cea precizată în proiectul iniţial, iar spitalul a refuzat plata. SJU a dat firma în judecată, sperând să recupereze daunele şi penalităţile produse de întârzierea proiectului. Între timp, pe 17 iunie 2016, “Confort 2000” s-a cerut singură în insolvenţă, precizând că înregistrează datorii în valoare totală de 3.172.053 lei. Această firmă s-a ocupat şi de construcţia secţiei Anestezie-Terapie Intensivă, finalizată în 2013 şi dată în folosinţă abia în octombrie 2017, din cauza unor nereguli imputate “Confort 2000”.

Aşa cum declara fostul manager dr. Mihail Iugulescu, în martie 2017, urma să se facă o expertiză a stadiului fizic al lucrărilor, pentru a vedea în ce proporţie e gata clădirea, apoi să concesioneze toată lucrarea unei societăţi care să ducă la bun sfârşit lucrările şi să suporte costurile. Ulterior, societatea poate folosi construcţia în interes propriu, să-şi aducă aparatură şi personal, dar să plătească o anumită sumă lunară către spital.

Acea expertiză este aproape de a fi finalizată. “Spitalul a făcut o expertiză pentru a vedea cât la sută este finalizat şi ce mai trebuie de finalizat. În momentul în care avem raportul final al expertizei, cu toate informaţiile necesare, avem de gând să facem un caiet de sarcini pe o premisă a parteneriatului public-privat, în care noi să punem la dispoziţie clădirea, iar acel investitor să finalizeze clădirea şi să facă un centru oncologic sau de radioterapie ultramodern, prin care toţi pacienţii din Spitalul Judeţean să treacă şi să fie rulaţi prin spital. Suntem şi aici în nişte etape legale, de tatonare, de a rezolva. Ştim ce avem de făcut”, a mai precizat Francisk Chiriac, şeful CJ.

În acelaşi timp, actualul manager Delia Râşnoveanu” are reţineri în ceea ce priveşte preluarea clădirii de oncologie. “Expertiza încă nu e finalizată. Pe mine mă interesează din punct de vedere al lucrărilor cum stăm, ca să vedem cum putem prelua clădirea. Mai durează puţin timp. De expertiză se ocupă o firmă care a câştigat în SEAP. Acolo va fi o problemă cu preluarea clădirii pentru că firma care a construit-o a intrat în faliment şi nu ştim cum o s-o preluăm”, ne-a declarat managerul SJU Brăila.

 

Boala nu aşteaptă dezlegarea încrengăturilor de la Spitalul Judeţean

Bolile de inimă reprezintă cea mai frecventă cauză de deces în Brăila, urmată de afecţiunile tumorale, în traducere populară cancer. Potrivit unei analize recente marca “Obiectiv – Vocea Brăilei”, zeci de mii de brăileni au probleme cardiace, iar numărul lor este într-un ritm alert de creştere. În 2013, existau în judeţul nostru 41.775 oameni diagnosticaţi cu boli cardiovasculare, iar în 2014, numărul acesta a ajuns la 43.019. În 2016, Brăila număra 49.882 bolnavi cardiaci. Mulţi dintre aceştia au luat drumul Centrelor Universitare pentru tratament şi intervenţii chirurgicale, în timp ce noua clădire din curtea Spitalului Judeţean zace sub trecerea anotimpurilor.

Cei mai mulţi brăileni mor din cauza bolilor aparatului circulator, 2.484 la număr, reprezentând un procent de 55,7% din totalul celor decedaţi, în anul 2014. În 2016, prima poziţie din “Topul negru” revine aceleaşi afecţiuni, care a făcut şi mai multe victime: au murit 2.694 brăileni, adică 58,4% din numărul total de decese.

În acelaşi “top negru” al cauzelor deceselor, pe locul II se află cancerul. În 2014, 996 brăileni au fost răpuşi de tumori, iar în 2016, numărul victimelor cancerului a fost de 937.




Categorie articol: 

Comentarii