Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Sclavie la Penitenciar

* 250 de deţinuţi au semnat o petiţie colectivă, prin care reclamă abuzurile din spatele gratiilor * petiţia a fost trimisă către ANP şi mass-media * întâmplător sau nu, la scurt timp după ce documentul "incriminator" a ajuns la destinaţie, trei deţinuţi, iniţiatori ai petiţiei colective, au fost transferaţi la alte penitenciare * unul dintre deţinuţi, ajuns la Penitenciarul Tulcea, ne-a spus că mutarea s-a produs chiar după ce şi-a exprimat nemulţumirile în cotidianul nostru * conducerea Penitenciarului Brăila susţine că transferul deţinuţilor s-a făcut din dispoziţia ANP-ului şi că nu are legătură cu faptul că aceştia au făcut unele reclamaţii * şefii instituţiei neagă acuzaţiile deţinuţilor, însă fotografiile trimise de aceştia vorbesc de la sine

"Nu mai putem îndura furtul, incompetenţa, nepăsarea, jignirile, comportamentul abuziv şi discriminatoriu, condiţiile precare de detenţie, supraaglomerarea şi sclavia" - se plâng deţinuţii din Penitenciarul Brăila prin intermediul unei petiţii semnate de 250 de deţinuţi ajunşi la capătul răbdării. Deşi conştientizează că au greşit, motiv pentru care se află în spatele gratiilor, deţinuţii spun că sunt totuşi oameni şi nu este normal să fie trataţi ca nişte sclavi. Ei spun că sunt supuşi zilnic la tratamente inumane, fiind practic nişte unelte necesare angajaţilor şi că Penitenciarul Brăila s-a transformat în lagăr. De aceea, ei cer demisia conducerii instituţiei, dar şi a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Deţinuţii reclamă şi faptul că sunt cazaţi în camere insalubre, pline de mucegai, fiind nevoiţi să trăiască alături de gândaci şi alte insecte, care le intră în mâncare şi le transmit boli, iar toaletele sunt sub orice critică. Mai grav, spun petiţionarii din spatele gratiilor, este faptul că mulţi dintre ei nici nu au curajul să mai riposteze, preferând să tacă şi să înghită, întrucât în Penitenciarul Brăila se practică "politica pumnului în gură". Adică cei care îndrăznesc să se plângă se trezesc cu rapoarte de pedepse abuzive, nu mai primesc recompense sau chiar sunt "expediaţi" la alt penitenciar. De cealaltă parte, conducerea Penitenciarului Brăila susţine că deţinuţii beneficiază de toate drepturile legale şi nu au fost niciodată trataţi inuman. "Persoanele private de libertate care au de sesizat anumite aspecte pe care le consideră a fi nereguli, o pot face zilnic prin solicitarea de audienţe la personalul cu funcţii de conducere, prin adresarea la judecătorul delegat cu executarea pedepselor care îşi are sediul în penitenciar, prin plicuri sau petiţii adresate organelor statului cât şi cu ocazia vizitelor cu membri de familie sau alte persoane aparţinătoare. Nicio persoană privată de libertate nu a fost mutată din Penitenciarul Brăila în alt penitenciar, ca măsură de coerciţie, pentru faptul că a reclamat diferite nereguli", susţine scms. Simona Kober, purtător de cuvânt al instituţiei şi aduce în sprijinul afirmaţiilor sale faptul că niciunul dintre deţinuţi nu s-a adresat cu vreo plângere în acest sens judecătorului delegat. Totuşi, unul dintre deţinuţi a dat în judecată Penitenciarul Brăila, având pe rol patru procese, iar altul a depus nenumărate plângeri penale la Parchet şi se plânge că nu s-a luat nicio măsură.
Întâmplător sau nu, în ciuda asigurărilor date de reprezentanţii Penitenciarului, la scurt timp după ce petiţia celor 250 de deţinuţi a ajuns la ANP şi la instituţiile mass-media, trei dintre semnatari, iniţiatori ai petiţiei colective prin care reclamau abuzurile din spatele gratiilor, au fost transferaţi în alte puşcării din ţară. Unul dintre deţinuţi, Constantin Cristian Vasile, ajuns la Penitenciarul Tulcea, ne-a spus că mutarea s-a produs chiar după ce o parte dintre nemulţumirile sale au fost publicate în paginile cotidianului nostru. La rândul lor, ceilalţi doi deţinuţi, Valentin Leu şi Vasile Frunză, transferaţi la Tulcea şi, respectiv, Poarta Albă - Constanţa, sunt de părere că această măsură a fost luată din cauză că şi-au permis să reclame anumite nereguli şi abuzuri din Penitenciarul Brăila. Ei spun că, în felul acesta, conducerea închisorii a reuşit să îi intimideze pe ceilalţi deţinuţi, care, cu siguranţă, se vor abţine pe viitor de la comentarii şi reclamaţii, pentru că altfel riscă să fie şi ei transferaţi. Pe de altă parte, conducerea unităţii brăilene susţine că transferul deţinuţilor s-a făcut din dispoziţia ANP-ului şi că nu ar avea nicio legătură cu protestul celor 250 de autori ai petiţiei. Totuşi, motivele care au dus la transfer nu ne-au fost comunicate, rămânând încă o necunoscută. Şi familiile celor trei deţinuţi au depus cereri prin care au solicitat să li se comunice motivele transferului, însă li s-a spus că vor primi un răspuns în termenul legal de 30 de zile.

29penit1
Deţinuţii au surprins în fotografii igrasia de pe pereţii din camerele de deţinere

"Deţinuţii muncesc pentru cadre, suntem sclavii moderni ai acestor oameni"

În petiţia colectivă, remisă şi cotidianului nostru, deţinuţii susţin că sunt nevoiţi să trăiască în condiţii greu de imaginat, să convieţuiască cu gândacii, să suporte mucegaiul de pe pereţi şi mizeria din toalete. Ei se plâng că nu au condiţii pentru servirea mesei în condiţii de igienă şi securitate alimentară, că primesc mâncare de proastă calitate, în recipiente insalubre şi că li se serveşte masa direct în dormitoarele aglomerate şi infecte, pentru că nu au săli de mese. Persoanele din spatele gratiilor reclamă faptul că sunt nevoite să stea în camere insalubre şi supraaglomerate, care vara se transformă în saună, iar iarna în congelator şi că suportă cele mai mizerabile insecte, ploşniţele şi gândacii. În plus, ei spun că nu au spaţii de depozitare pentru alimente şi bunuri personale, nu au frigidere şi nici nu li se permite achiziţionarea lor, astfel că nu îşi pot păstra alimentele la temperaturi optime.
O altă nemulţumire a deţinuţilor este legată de faptul că sunt nevoiţi să ofere "servicii" gratuite cadrelor. Ei spun că Penitenciarul Brăila nici nu mai este penitenciar, ci s-a transformat în restaurant - întrucât cadrele mânâncă la popotă din hrana deţinuţilor, aproape gratis - şi service auto, deţinuţii reparând şi întreţinând autoturismele unor cadre. În plus, arată protestatarii, ei muncesc la Gaz-uri, cresc animale şi produc legume, acestea fiind oferite cadrelor la preţuri derizorii sau gratis. "Deţinuţii muncesc pentru cadre, suntem sclavii moderni ai acestor oameni. De ce nu ne plătesc pentru serviciile pe care le prestăm? Pentru că le spălăm şi reparăm maşinile, le gătim şi îi servim la popotă, le facem pantofii şi cizmele, pentru că le facem mobilă, garduri, le creştem vaci, oi, porci, le spălăm wc-urile şi birourile? Pentru că noi nu avem încotro! Dacă «mârâim» ceva, imediat se produc repercusiuni. Eşti scos de la muncă sau ţi se reduce câştigul, nu ţi se mai acordă recompense, nu mai primeşti învoiri... Aici trebuie să taci, să nu auzi şi să nu vezi! Şi mai ales să nu scrii", susţin petiţionarii din spatele gratiilor. Pe de altă parte, ei acuză faptul că se face economie pe spatele lor, întrucât, pe secţia de deţinere, se opreşte curentul electric şi semnalul TV, în timp ce la birouri merge aerul condiţionat non stop vara, iar iarna funcţionează continuu reşouri de mare putere. Deţinuţii mai spun că, în Penitenciarul Brăila, condiţiile de la regimul deschis sunt mai rele decât cele de la maximă siguranţă, întrucât ei nu beneficiază de drepturile legale, adică nu pot merge nicăieri neînsoţiţi, iar uşile de la camere nu stau deschise cât ar trebui, pentru că aşa a decis conducerea.
Ei mai acuză şi faptul că la cabinetul medical se deturnează medicamentele, profitându-se de neatenţia deţinuţilor sau analfabetismul unora dintre ei. "Îi pune să semneze pentru mai multe medicamente decât li se oferă, celelalte oferindu-se cadrelor sau se vând de către asistenţii medicali. De obicei, nu primeşti medicamentele necesare şi nu se fac analize medicale. Cu insistenţe le poţi obţine contra cost", se plâng deţinuţii. În ceea ce priveşte locurile de muncă, recompensele şi învoirile, petiţionarii susţin că acestea se acordă preferenţial, după bunul plac al conducătorilor penitenciarului, care favorizează anumite categorii de deţinuţi.

29penit2
Duşurile şi toaletele sunt sub orice critică, deşi conducerea spune că se fac periodic reparaţii şi vopsire

Acuzaţiile deţinuţilor, contrazise de reprezentanţii penitenciarului

Pe de altă parte, conducerea Penitenciarului Brăila contrazice acuzaţiile deţinuţilor, precizând că acestora li se respectă drepturile conferite prin lege. În răspunsul remis redacţiei, purtătorul de cuvânt al instituţiei, scms. Simona Kober, precizează că persoanele de la regim semideschis şi deschis beneficiază de facilităţi şi stimulente, de exemplu, uşile camerelor sunt deschise 8 ore pe zi, la semideschis, iar la regim deschis stau neîncuiate şi noaptea. În plus, mai spune sursa citată, deţinuţii merg neînsoţiţi în curte, la chioşc, cabinet medical, sală de clasă sau club, unii mergând fără însoţitori şi la anumiţi beneficiari ai forţei de muncă. Legat de acuzaţiile deţinuţilor privind lipsa sălii de mese, reprezentanţii penitenciarului informează că unitatea nu a fost prevăzută din construcţie cu sală de mese, la fel ca alte unităţi din ţară. "Hrana zilnică se serveşte deţinuţilor direct la camerele de deţinere. Hrana este atent pregătită, sub observaţia unui agent bucătar. Zilnic, înainte de a fi distribuită la camere, hrana este gustată atât de către reprezentanţi desemnaţi din rândul deţinutilor cât şi de către membri ai personalului, care notifică pe un registru despre constatările referitoare la hrană", a mai spus purtătorul de cuvânt. În ceea ce priveşte condiţiile din camerele de deţinere, reprezentanţii unităţii susţin că acestea nu sunt insalubre, periodic în incinte efectuându-se igienizări cu var lavabil, subliniind faptul că întreţinerea curăţeniei este în sarcina deţinuţilor. "Referitor la faptul că în camerele de detenţie este igrasie pe pereţi, iar ţevile sunt ruginite în camerele de baie, vă comunicăm faptul că în Penitenciarul Brăila se efectuează în permanenţă reparaţii curente, văruieli, zugrăveli. Instalaţia sanitară este întreţinută periodic prin reparaţii şi vopsire", ne-a informat scms. Simona Kober. Fotografiile primite de la deţinuţi ne arată însă o altă faţă a lucrurilor: ţevi ruginite, mucegai, toalete insalubre. Conducerea penitenciarului mai spune că vara, când este foarte cald, pentru a se asigura ventilaţia în camerele de deţinere, se ţin uşile deschise, iar pentru asigurarea căldurii pe timp de iarnă, penitenciarul este dotat cu centrală termică proprie şi instalaţie de încălzire cu calorifere. Legat de dotarea deţinuţilor cu frigidere, conducerea închisorii spune că acest lucru nu este posibil din motive întemeiate. "Din construcţie, instalaţia electrică a penitenciarului nu este prevăzută să suporte consumatori electrici de mare intensitate, cum ar fi frigidere la camerele de deţinere. În condiţiile în care s-a constatat prezenta ploşniţelor cât şi a gândacilor în camerele de deţinere unitatea a depus toate eforturile pentru anihilarea acestora, prin efectuarea de dezinsecţii", a mai adăugat sursa citată. Chiar dacă deţinuţii se plâng că nu au spaţii de depozitare a alimentelor, reprezentanţii Penitenciarului Brăila susţin că unele camere de deţinere au astfel de spaţii, iar la cele care nu au, ar fi fost confecţionate mese din lemn şi rafturi. Nici reclamaţiile deţinuţilor cu privire la oprirea semnalului TV nu sunt întemeiate, din punctul de vedere al conducerii Penitenciarului. După cum ne-a precizat purtătorul de cuvânt, semnalul TV funcţionează după un program aprobat de directorul unităţii, trimis spre cunoştinţă la ANP, deţinuţii având posibilitatea de a urmări emisiunile TV timp de 15 ore/zilnic, în timp ce noaptea semnalul este oprit pentru a li se asigura odihna deţinuţilor. Conducerea penitenciarului informează că, deşi unele birouri ale cadrelor sunt dotate cu aer condiţionat, intervalul de funcţionare este limitat, tocmai pentru a se reduce cheltuielile.

29penit3
Unul dintre deţinuţi prezintă colecţia de gândaci

"Serviciile" oferite cadrelor se fac contra cost

După cum precizează reprezentanţii Penitenciarului Brăila, selecţionarea deţinuţilor la muncă se face conform Legii 275/2006, de către o comisie formată din reprezentanţi ai sectoarelor din unitate, repartizarea făcându-se în funcţie de aptitudinile fiecărei persoane, nevoile unităţii şi capacitatea de muncă a deţinutului, nicidecum în funcţie de preferinţele cuiva. "Recompensele se acordă persoanelor care respectă normele instituite de prevederile legale şi care sunt stăruitoare în muncă, iar rapoartele de incident se întocmesc doar deţinuţilor care au săvârşit abateri disciplinare, cadrul legal în acest sens fiind foarte clar", mai spune scms. Simona Kober.
Legat de acuzaţiile de deturnare a medicamentelor la cabinetul medical, conducerea Penitenciarului informează că deţinuţii bolnavi primesc medicamentele necesare, pe bază de reţetă, semnând pentru dozele pe care le primesc. "Nu se eliberează altor persoane, cu atât mai puţin cadrelor sau asistenţilor medicali. Analizele medicale se efectuează la indicaţia medicului, contravaloarea suportându-se doar dacă s-au efectuat la cerere sau dacă nu sunt pe listele de analize decontate de Casa OPSNAJ", susţine conducerea Penitenciarului Brăila. În ceea ce priveşte "restaurantul" pentru cadre din penitenciar, conducerea unităţii precizează că este în conformitate cu prevederile legale. "Activitatea de hrănire a personalului din sistemul administraţiei penitenciare este reglementată prin OMJ nr. 1691/2002. Astfel, hrănirea personalului din sistemul administraţiei penitenciare se asigură, contra cost, prin popote", precizează purtătorul de cuvânt al instituţiei. Aceasta a mai adăugat că, potrivit legii, aprovizionarea cu produse agroalimentare a popotei se face, de regulă, de pe piaţă liberă, dar se poate face şi de la gospodăriile agrozootehnice, dacă se realizează excedent, plata făcându-se din fondul de rulment constituit la nivelul popotei, prin contribuţia bănească a personalului. Legat de "serviciile" pe care deţinuţii susţin că le oferă gratuit cadrelor, conducerea penitenciarului precizează că operaţiunile efectuate la atelierele unităţii (reparaţii la autoturismele cadrelor, confecţionarea de obiecte de mobilier, etc.) "se fac în conformitate cu normele legale, contra cost şi se înregistrează în contabilitate ca venituri proprii folosite pentru plata drepturilor deţinuţilor".

29penit4
Spaţiul din celule este limitat, iar alimentele sunt îngrămădite pe o măsuţă, mâncarea fiind servită tot în "dormitor"

Inevitabilul s-a produs: deţinuţii reclamagii au fost transferaţi

După cum ne-au povestit deţinuţii, transferul lor a avut loc în după-amiaza zilei de 15 iunie, la două zile după ce unul dintre ei, Cristian Vasile, condamnat pentru înşelăciune, a apărut în paginile cotidianului nostru pentru a-şi exprima nemulţumirile. Ei consideră că mutarea s-a făcut în mod abuziv, mai ales că nimeni nu le-a dat vreo explicaţie, spunându-le doar "să îşi facă bagajele pentru că vor merge într-o direcţie necunoscută". Nici până în ziua de azi, familiile celor trei nu au primit vreun răspuns cu privire la motivele transferului, fiind anunţate doar că vor primi răspuns în termenul legal de 30 de zile. Cristian Vasile şi Valentin Leu au reuşit să ne contacteze telefonic de la Penitenciarul Tulcea şi să ne povestească prin ce au trecut. "Au venit şi mi-au spus să îmi iau bagajul, că plec într-o direcţie necunoscută. După ce au citit articolul apărut în presă (n.r. - în ediţia din data de 13 iunie), au anunţat ANP-ul şi imediat ne-au mutat. Legea prevede că trebuie să stau în penitenciarul cel mai apropiat de oraşul unde locuiesc, iar ei m-au transferat la Tulcea. Au fost controale de la ANP şi au vrut ca prin transferul nostru să dea un exemplu. Au vrut să îi sperie pe ceilalţi, şi au reuşit, chiar dacă au semnat petiţia colectivă, până la urmă s-au dat deoparte, de teamă să nu fie mutaţi", ne-a povestit Cristian Vasile. Opinia sa a fost împărtăşită şi de colegul său de suferinţă, Valentin Leu, condamnat pentru omor, transferat tot la Penitenciarul din Tulcea. "Nici noi nu ştim ce s-a întâmplat. La 5 după-amiaza (n.r. - în ziua de 15 iunie) , ne-au dus la poartă, că plecăm într-o direcţie necunoscută. A fost o strategie, să ne îndepărteze pe noi, iniţiatorii petiţiei. Am cerut să ni se spună motivele transferului, familiile au depus cereri la penitenciar, li s-a spus că vor primi răspuns în 30 de zile", a povestit Leu. În adresa înaintată către ANP, Leu prezintă în detaliu filmul transferului şi cere o motivare, anunţând, totodată, că se va adresa organelor competente. Valentin Leu relatează că la data de 15 iunie, în jurul orei 17.00, o echipă de intervenţie de la Penitenciarul Brăila, a descins în camera unde era cazat, cu camera de filmat pornită şi i-a cerut să îşi facă bagajul de urgenţă. Deşi a întrebat care este motivul pentru care i se solicită acest lucru, i s-a răspuns că acesta este ordinul şi va afla mai târziu. La ora 20.30, Leu împreună cu deţinutul Cristian Vasile au fost depuşi la Penitenciarul Tulcea, fără nicio explicaţie. În aceeaşi zi, deţinutul Vasile Frunză, condamnat pentru tâlhărie, a ajuns la Penitenciarul Poarta Albă.

Deţinuţii au făcut plângeri la instanţă şi parchet

Deţinutul Cristian Vasile a dat în judecată Penitenciarul Brăila, susţinând că a fost nevoit să se adreseze instanţei pentru că nu mai suportă abuzurile şi nedreptăţile din spatele gratiilor. Aşa cum arătam în articolul publicat în ediţia din 13 iunie, brăileanul ne-a povestit că are deja 4 procese pe rolul Tribunalului Brăila, în care acuză conducerea că i-a redus abuziv programul de muncă, nu i-a permis să se angajeze, să îşi vadă unchiul bolnav sau să se deplaseze în afara închisorii. El s-a plâns că de când a început "bătălia" cu penitenciarul, au apărut şi repercusiunile. De exemplu, soţia sa ar fi fost acuzată pe nedrept că a încercat să introducă cartele SIM în penitenciar, din această cauză fiindu-i interzise vizitele soţiei pentru 4 luni.
La rândul său, deţinutul Valentin Leu susţine că a făcut mai multe plângeri penale la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, pentru abuzuri la care a fost supus în Penitenciarul Brăila, însă nu s-a luat nicio măsură. El spune că i s-au întocmit rapoarte de pedepsire în mod abuziv, ba pentru deţinere de telefoane mobile, care de fapt au fost găsite la alţi deţinuţi, ba pentru că asculta muzică prea tare. Leu precizează că totul i se trage de la faptul că, în toamna anului 2008, a reclamat faptul că mai mulţi deţinuţi, colegi de cameră cu el, au fost bătuţi crunt de ofiţeri, cazul fiind mediatizat pe plan local şi naţional.




Comentarii