Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Schimbarea la faţă

De la 1 august, am intrat în Postul Sfintei Marii sau Postul Adormirii Maicii Domnului, unul dintre cele mai importante posturi de peste an.

Potrivit canoanelor, postul pregăteşte creştinii pentru cele două mari praznice care au loc în luna august, Schimbarea la Faţă, din 6 august şi Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare prăznuită de către Biserica Ortodoxă pe 15 august.

Mulţi dintre noi însă, ne-am obişnuit să ne gândim la schimbarea la faţă a Domnului fără să ştim sau să încercăm să înţelegem ce s-a întâmplat pe muntele Tabor, acolo unde Mântuitorul i-a luat cu El pe cei trei ucenici şi S-a schimbat la faţă înaintea lor, dar nici nu înţelegem ce se întâmplă cu noi.

Conform evangheliilor, Iisus a luat cu Sine pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Şi S-a schimbat la faţă, înaintea lor, şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Şi iată, Moise şi Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El. şi, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voieşti, voi face aici trei colibe: ţie una, şi lui Moise una, şi lui Ilie una. Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, şi iată glas din nor zicând: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultaţi-L”. 

Schimbarea la Faţă sau Transfigurarea Domnului este un eveniment descris de evanghelii, una dintre minunile lui Iisus.

Dar, nu despre minunile Mântuitorului vreau să vorbesc acum, ci despre schimbările care se petrec în fiecare dintre noi. În opinia mea, Schimbarea la Faţă reprezintă o pârghie care duce la unirea cu Dumnezeu şi la ideea de lumină, de mai-bine, de fericire. Acea fericire şi bunăstare către care toţi oamenii năzuiesc, dar pe care fiecare o înţelege diferit.

Din păcate, de multe ori, alergăm după năluci o viaţă întreagă şi nu reuşim să găsim cheia pentru a pătrunde pe uşa către noi înşine. Stăm nedumeriţi la răspântie de drumuri şi nu vedem lumina care ne călăuzeşte, pentru că aşteptăm să vedem în ce parte merge turma. Am ajuns o parte integrantă a turmei care orbecăie când la stânga, când la dreapta, iar noi suntem hăituiţi din toate părţile. Cu sănătatea în pioneze, cu economia la pământ, cu promisiuni fără acoperire, suntem într-o continuă transă şi nu mai reuşim să ne schimbăm.

Dacă în urmă cu 30 de ani aveam impresia că am ieşit la liman, că am văzut în sfârşit lumina, sau luminiţa de la capătul tunelului, între timp ne-a cuprins o lehamite generală, un pesimism fără margini şi o percepţie sumbră a pus stăpânire asupra vremurilor pe care le traversăm, dar şi asupra celor ce vor veni.

Într-o ţară care a vegetat zeci de ani, care s-a confruntat şi încă se confruntă cu crize înregistrate la nivel economic, politic, social, avem nevoie de o schimbare nu doar pentru noi, ci şi de Schimbarea la faţă a României.




Categorie articol: 

Comentarii