Reprezentantul FMI, Alejandro Hajdenberg, apreciază că majorarea continuă a salariului minim în România descurajează competitivitatea externă şi investiţiile, iar firmele sunt împinse către economia gri. Salariul minim, majorat în luna mai la 1.250 de lei, a ajuns peste nivelul mediu al statelor din Uniunea Europeană, creşterea succesivă având un impact negativ asupra competitivităţii externe a companiilor, descurajează investiţiile şi împinge firmele către economia gri, prin nedeclararea veniturilor totale, susţine reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Alejandro Hajdenberg.
„Atunci când salariul minim creşte firmele se pot ajusta fie prin creşterea preţurilor, reducerea numărului de salariaţi, a costurilor nesalariale sau prin acceptarea unor profituri mai mici. Problema este că, pentru o companie care este expusă competiţiei internaţionale, este foarte greu să-şi ajusteze preţurile, prin urmare acest lucru va avea un impact negativ asupra competitivităţii", a afirmat Hajdenberg la o conferinţă organizată de Ministerul Finanţelor.
În cazul României, creşterea salariului minim a avut un impact tot mai mare asupra salariului real în economie. Reprezentantul FMI spune că impactul negativ al creşterii salariului minim devine „şi mai negativ" atunci când ajunge să aibă o pondere între 25% şi 45% din salariul mediu, iar în România este aproape de 45%, „aşa că se află încă în interiorul acestui interval".
Oficialul FMI recunoaşte totuşi că salariile sunt mici
Creşterea salariului minim are ca efect scăderea competitivităţii externe, descurajarea investiţiilor străine, iar ecartul dintre cei care câştigă salariul minim şi ceilalţi salariaţi se îngustează, ceea ce poate descuraja angajaţii să facă eforturi progresiv, dacă apreciază că munca lor nu merită făcută, din cauza diferenţei mici de salarii.
„Practic, nu câştigi mai mult dacă studiezi mai mult sau investeşti mai mult, lucru care descurajează efortul de a excela", apreciază Hajdenberg.
Totodată, majorarea salariului minim poate genera trecerea în economia subterană, prin nedeclarea în întregime a veniturilor şi prin neplata impozitelor.
O altă consecinţă a majorării rapide a salariului minim este că o mai mare parte a angajaţilor câştigă salariul minim, a crescut foarte mult numărul celor care beneficiază de acest nivel de salarizare. Există anumite sectoare ale economiei în care ponderea este mai mare, precum cel al construcţiilor şi de servicii.
Productivitatea, bat-o vina
„A fost o creştere în inegalitatea veniturilor, însă nu s-a înregistrat o diferenţă foarte mare în ceea ce priveşte nivelul sărăciei", a explicat oficialul FMI în România. El a subliniat că salariul minim a crescut mai repede decât productivitatea muncii.
Hajdenberg recomandă autorităţilor ca stabilirea salariului minim să fie depolitizată şi bazată pe o evaluare atentă a argumentelor pro şi contra, relatează Digi24. Mai mult, oficialul FMI spune că acelaşi salariu minim nu este potrivit pentru toate regiunile, întrucât diferite părţi ale ţării se află la niveluri diferite de dezvoltare, astfel că salariul minim ar trebui să fie diferit.
"În concluzie, salariul minim în sine nu poate să rezolve problemele legate de sărăcie, aşa că trebuie să existe o abordare mai comprehensivă", a conchis Hajdenberg. O problemă nemenţionată de Hajdenberg este productivitatea redusă a economiei româneşti. Odată ameliorată aceasta, s-ar putea majora fără probleme salariului minim pe economie. În măsura în care bunurile sau serviciile ar fi asigurate de pe piaţa internă, creştere salariului minim ar putea avea deasemenea efect pozitiv asupra economiei.
