Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Sărbătoare creştină ţinută în ploaie

• sfidând ploaia şi frigul, sute de brăileni au participat, ieri, în zi de sărbătoare, la slujbele ţinute în faţa lăcaşelor de cult • tot ieri, a fost hramul Bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, de pe strada Şcolilor, vechi de mai bine de un secol şi jumătate 

 

Pentru prima dată de la ctitorirea sa (în secolul al XIX-lea), Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, de pe strada Școlilor, şi-a cinstit patronii spirituali în condiţii cu totul speciale, impuse de pandemia de coronavirus. Credincioşii au fost nevoiţi să se roage Lui Dumnezeu în ploaie, respectând distanţarea socială, nu numai la Biserica „Sfinţii Împăraţi”, ci şi la Catedrala „Naşterea Domnului”, din Bariera Călăraşilor”, precum şi la celelalte lăcaşuri de cult ale oraşului. 

Ignorând ploaia, dar şi condiţiile impuse de pandemia de coronavirus, credincioşii au purces, ieri, cu mic cu mare, să se închine Lui Dumnezeu şi să se roage Sfinţilor Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa Elena, cei care au mijlocit desfăşurarea primului Sinod Ecumenic a toată creştinătatea şi care au dat libertate deplină creştinilor, în secolul IV d.H. Cu toţii s-au rugat pentru sănătate, pentru izbăvirea de boli şi pentru binele celor care poartă numele Sfinţilor Constantin şi Elena. Credincioşii i-au pomenit, totodată, pe cei trecuţi la Domnul.

Piatra de temelie a Bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, de pe strada cu acelaşi nume (denumită, acum, Şcolilor), a fost pusă în urmă cu mai bine de un secol şi jumătate, la data de 3 mai 1857 (dovadă şi inscripţia săpată în marmură, de pe altar). Potrivit documentelor de arhivă, slujba de sfinţire a sfântului lăcaş a fost oficiată şase ani mai târziu, în ziua de 8 septembrie 1863 (zi în care se ctitorea o altă emblemă a Brăilei, Biserica Greacă) de către Episcopul Dionisie Romano al Buzăului.

La ridicarea edificiului, au contribuit din plin breslele urbei, şi anume Corporaţiile Grădinarilor, Croitorilor, Casapilor (Măcelarilor), Precupeţilor şi Hamalilor (Docherilor). Biserica „Sf. Constantin” a fost cea de a patra parohie urbană a Brăilei eliberată de sub stăpânire otomană, după „Sf. Arhanghel Mihail” (1831), fostă geamie turcească, „Sf. Spiridon Vechi” (1842) şi „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” (1857), de pe strada Gării, actual G-ral Eremia Grigorescu.

Potrivit istoricului bisericii, în anii 1934-1935, la „Sf. Constantin” au fost făcute ample lucrări de reparaţii, prin osârdia preoţilor Manole Vergu şi Şerban Sâmpetru. Alte lucrări au fost efectuate în anii 70 şi 80. În vara anului 1985, un incendiu devastator a distrus acoperişul sfântului lăcaş, biblioteca şi mobilierul bisericesc. Biserica a fost reparată din temelii şi resfinţită la data de 25 octombrie 1987, de către PS Epifanie Norocel, Episcopul Buzăului.

Demn de amintit este faptul că, în urmă cu jumătate de secol, după ce autorităţile comuniste au dispus demolarea Bisericii „Sf. Spiridon” (care se afla pe locul actualului „palat al Telefoanelor”), Parohia „Sfinţii Împăraţi Constatnin şi Elena” a devenit moştenitoarea şi păstrătoarea odoarelor sfinte rămase fără adăpost (icoane, vase de slujbă) şi a moaştelor Sfântului Mare Mucenic Haralambie. De aceea, cel de-al doilea hram al bisericii de pe strada Şcolilor a devenit cel al „Sf. M. M. Haralambie”, care se ţine în fiecare an, în ziua de 10 februarie. 

   

 

.




Categorie articol: 

Comentarii