Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Risc de turbare în tot judeţul

Potrivit prevederii Legii 258 din 2013, până la 1 ianuarie 2015 toţi câinii de rasă comună existenţi în gospodăriile populaţiei ar fi trebuit sterilizaţi, microcipaţi şi înscrişi în Registrul de Evidenţă al Câinilor cu Stăpân (RECS). După cum se ştie, legea respectivă a fost emisă după ce Ionuţ, un copil din Bucureşti, a fost ucis de o haită de câini maidanezi şi are drept scop prevenirea înmulţirii patrupedelor abandonate pe domeniul public.
Pe raza judeţului Brăila, atât în municipiu cât şi în mediul rural, doar 5% dintre crescătorii de câini au respectat până acum aceste prevederi legislative. Statistica a fost întocmită de medicii veterinari de liberă practică, odată cu începerea campaniei de vaccinare antirabică, în luna noiembrie a anului trecut. Potrivit noii legislaţii, veterinarii nu mai vaccinează decât acei câini care au carnet de sănătate, sunt microcipaţi şi înregistraţi în RECS. Înregistrarea şi microciparea pot fi făcute pe loc, de către veterinari, contracost, însă de cele mai multe ori stăpânii câinilor refuză acest lucru, spunând că nu au bani de dat pentru aşa ceva. Concret, veterinarii care merg în teren pentru a efectua vaccinarea antirabică şi găsesc un câine neînregistrat, îi solicită stăpânului să achite întâi costurile înscrierii în RECS şi microcipării, şi abia după aceea fac vaccinul. Trebuie menţionat că vaccinarea antirabică este gratuită, costurile, atât pentru manoperă cât şi pentru ser, fiind suportate de stat. În ceea ce priveşte înregistrarea câinilor, aceasta se plăteşte de către crescător, pentru fiecare exemplar în parte. În principiu, costul total pentru un câine se ridică la 52 de lei, deoarece eliberarea carnetului de sănătate costă 25 de lei, microcipul are valoarea de 12 lei, iar manopera implantării acestuia se ridică la 15 lei.
"Din păcate, cei mai mulţi dintre crescători, atât din municipiu cât şi din mediul rural, refuză să plătească pentru înregistrarea câinilor, astfel încât aceştia să poată fi vaccinaţi antirabic. Din acest motiv, până în prezent doar 5% din populaţia câinilor cu stăpân din judeţul Brăila a fost vaccinată antirabic. Situaţia e îngrijorătoare, în contextul în care campania de vaccinare mai durează doar până la sfârşitul lunii februarie. Consecinţele stării actuale de fapt pot fi dramatice, deoarece rabia (turbarea) evoluează la animalele sălbatice precum vulpi, şacali sau chiar câini fără stăpân, care pot intra oricând în contact cu câinii din gospodăriile populaţiei, în special în mediul rural. Există, deci, riscul transmiterii ulterioare a bolii la om, prin muşcături sau zgârieturi", se arată într-un comunicat de presă semnat de Niţă Caragaţă, directorul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Brăila.
Pentru că judeţul riscă să rămână descoperit în faţa riscului răspândirii turbării la om, conducerea DSVSA a cerut sprijinul Prefecturii pentru emiterea unui program de măsuri de conştientizare a populaţiei privind necesitatea respectării prevederilor legale.
Potrivit Legii 258/2013, nerespectarea obligativităţii microcipării şi sterilizării câinilor cu stăpân constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 2.000 şi 5.000 lei, iar refuzul vaccinării antirabice atrage amenzi cuprinse între 5.000 şi 10.000 lei.

 




Categorie articol: 

Comentarii