Un brăilean titular al certificatului de revoluţionar, ba chiar preşedinte al unei organizaţii locale a revoluţionarilor este acuzat de CNSAS (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) că ar fi colaborat cu fosta Securitate. Este vorba despre Florin Stelică Duret, aşa cum am spus preşedinte al Asociaţiei "Oraş Martir al Luptătorilor din decembrie '89", administrator al unei afaceri în domeniul imobiliar. Mai mult, există aceeaşi suspiciune şi în cazul unui anume Dănuţ Dănăilă, numai că revoluţionarii brăileni nu sunt lămuriţi dacă respectiva persoană este din Brăila sau este doar o coincidenţă de nume. Cei doi apar pe lista celor 100 de revoluţionari în cazul cărora CNSAS a hotărât trimiterea în instanţă în vederea confirmării calităţii de colaborator sau, după caz, lucrător al Securităţii ca poliţie politică. Dosarul cu "revoluţionarii securităţii" este acum pe rolul Curţii de Apel Bucureşti care ar urma să constate dacă verdictul iniţial al CNSAS este sau nu valabil. Dincolo de riscurile de ordin penal ce ar rezulta în urma unei eventuale confirmări a colaborării cu fosta Securitate, atât Duret cât şi Dănăilă, dacă se va confirma că şi acesta este brăilean, va trebui să returneze toate drepturile primite în baza legilor specifice în decursul ultimilor 20 de ani. În plus, şi-au atras oprobriul colegilor revoluţionari.
Duret este, deocamdată, singurul caz confirmat pentru Brăila
CNSAS a trimis în cursul acestei luni în instanţă dosarele a peste 100 de posesori de certificate de revoluţionar în cazul cărora membrii consiliului sunt convinşi că făceau parte din aparatul de represiune ceauşist. Cu alte cuvinte, şi-au turnat familia, rudele, prietenii şi colegii, iar toate acestea s-au întâmplat sub protecţia "călduţă" a statutului de securist sau turnător oferit de regimul ceauşist. Brusc, în decembrie '89, au schimbat macazul intrând pe linia marilor reformatori care au luptat pentru detronarea dictatorului şi a regimului comunist. După evenimentele din decembrie 1989, şi-au scos certificate de revoluţionar, dar de această dată au luptat pentru certitudinea de a beneficia de cât mai multe drepturi şi facilităţi conferite de legile specifice. Recent, legislaţia în domeniu a impus preschimbarea vechilor certificate de revoluţionari, iar unul dintre documentele de la dosar a fost o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului că nu a fost colaborator al Securităţii ca poliţie politică.
Şocant, dar printre numele din lista impostorilor întocmită de CNSAS se numără şi un brăilean - Florin Stelică Duret - existând, de asemenea, suspiciuni şi pentru Dănuţ Dănăilă, în cazul căruia revoluţionarii brăileni spun că ar putea fi tot din Brăila, dar nu au o dovadă clară. În cazul lui Duret membrii consiliului au concluzionat că a fost colaborator al fostei Securităţi. Acesta apare la poziţia 46 cu menţiunea "Colaborator - art. 3 li. z", cu referire la prevederile ordonanţei de urgenţă privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, OUG nr. 24/2008.
Respectivul articol face referire la asigurarea dreptului la informare publică în legătură cu statutul de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia atribuit persoanelor care deţin titlul de revoluţionar sau de luptător cu merite deosebite în Revoluţia din decembrie 1989.
Lista celor 100 de revoluţionari lucrători sau colaboratori ai fostei Securităţi a fost definitivată de CNSAS după o perioadă de doi ani de studiu a dosarelor din arhiva pe care o administrează. De altfel, ONG-urile revoluţionarilor au cerut încă de la început verificarea dosarelor fostei Securităţi în legătură cu titularii de certificate. Acum urmează ca Justiţia să stabilească pentru fiecare caz în parte valabilitatea concluziei trase de consiliu.
"Nu mi-am turnat colegii!"
Contactat de reporterii "Obiectiv", Florin Duret a explicat că documentele pe care le-a semnat nu au făcut rău nimănui şi nu au adus în discuţie viaţa privată a vreunei persoane. "Nu am făcut poliţie politică! Sunt exact în situaţia în care s-a aflat nu de mult fotbalistul Gică Popescu, acuzat pe nedrept de colaborare cu fosta Securitate. Decizia CNSAS face referire la 14 declaraţii care apar la dosar dar acestea sunt, de fapt, note explicative pe care cei de la Securitate mi le-au cerut prin '86 şi '87 când lucram ca şef de gară la CFR şi pe care eram obligat să le dau. Când se înregistrau incidente sau probleme de mai mică sau mai mare gravitate, care afectau siguranţa circulaţiei pe calea ferată trebuia ca, în afară de notele explicative către şefii de la CFR, să fac şi către Securitate. De fapt venea cineva de la Securitate, un anume Leu, şi îmi cerea cu lux de amănunte să povestesc ce se întâmplase. Niciuna dintre aceste declaraţii nu era despre colegi, prieteni ori familie. Repet, nu mi-am turnat colegii!", ne-a declarat Duret adăugând că deja a angajat un avocat care să-l reprezinte în instanţă în procesul împotriva acţiunii CNSAS de constatare a calităţii de colaborator al Securităţii ca poliţie politică.
"Mă mir că a apărut în listă deoarece credeam că este încă activ"
Gabriel Dămăroiu, preşedintele uneia dintre organizaţiile locale ale revoluţionarilor, spune că publicarea listei "turnătorilor" la Securitate este o etapă normală în evoluţia societăţii româneşti, dar a punctat că ar fi trebuit să aibă loc imediat după evenimentele din decembrie '89. "În decembrie '89 am fost unul dintre conducătorii revoluţiei din Brăila. În această listă sunt şi gunoaie de la noi: Duret Florin Stelică şi Dănăilă Dănuţ (dacă aici nu este o coincidenţă de nume). Acest Duret Florin Stelică nu s-a mulţumit să stea printre noi şi să ne dea în primire ci a ajuns, după ce l-am dat afară din asociaţia pe care o conduc, să fie preşedintele unei asociaţii a revoluţionarilor! Mă mir că a apărut în listă deoarece credeam că este încă activ (potrivit legislaţiei, colaboratorii activi ai serviciilor de informaţii nu sunt deconspiraţi - n.r.). Celălalt este o surpriză pentru mine dar, probabil, că mai sunt şi alţii pe care nu i-am dibuit încă. Am propus ca în cadrul legii noastre să fie introdus un articol care să excludă dintre noi informatorii organelor de represiune. Şi nu am fost singurul care a vrut asta. Au trecut aproape 20 de ani de când cerem cu insistenţă să fie publicate listele cu informatori, din toate domeniile începând cu noi, revoluţionarii. Aştept cu nerăbdare să fie publicaţi şi ceilalţi pentru că în ianuarie ‘90 am trecut «milimetric» pe lângă o listă cu «prăduitori» - mi se pare mai corect spus aşa - dintre cei ce făceam parte din Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Cineva care a văzut lista mi-a spus câteva nume. Acea persoană a fost găsită în casă moartă. Avea sub 30 de ani. Aştept să văd cine se va mai confirma dintre cei pe care îi ştiu eu", ne-a declarat Gabriel Dămăroiu, preşedintele Filialei Brăila a Ligii Luptătorilor din Decembrie '89.
"Mă surprinde faptul că este singurul deconspirat"
Un alt nume marcant în rândul revoluţionarilor brăileni, Vasile Datcu, s-a arătat profund nemulţumit după ce a aflat de cazul lui Duret. "Nu am niciun motiv să mă îndoiesc de verdictul dat de CNSAS în cazul Duret. Situaţia în care se află acum această persoană îmi provoacă un sentiment între milă şi silă. Mă surprinde faptul că este singurul deconspirat până acum că a colaborat cu fosta Securitate, pentru că în acele momente ale Revoluţiei am avut tot timpul sentimentul că mulţi dintre cei care erau în fruntea evenimentelor în plan local erau, de fapt, oamenii Securităţii. Plus că am senzaţia că peştii mari sau mai bine zis rechinii sunt ţinuţi la adăpost, iar opiniei publice i se aruncă peştişori. Dacă vreţi, ni se regizează o răbufnire controlată", a spus Datcu, adăugând că aşteaptă, totuşi, completarea listei colaboratorilor fostei Securităţi.
Drepturi vechi şi noi ale revoluţionarilor
Potrivit legislaţiei în domeniu în ultimii 20 de ani, care a suferit o serie de modificări în acest răstimp, revoluţionarii au avut sau mai au drepturi precum: sporuri speciale la salariu, prioritate în asigurarea unei locuinţe din fondul disponibil de locuinţe sociale, teren agricol - 10.000 mp, teren intravilan pentru locuinţă - 500 mp, chirie la nivel minim prevăzut de lege pentru locuinţele din fondul locativ de stat, dreptul de a-şi cumpăra sau închiria cu prioritate - fără licitaţie - din fondul de stat un spaţiu comercial sau de prestări servicii cu o suprafaţă utilă de până la 100 mp, acces gratuit al copiilor la creşe şi grădiniţe, subvenţie de stat egală cu 50% din dobânda aferentă unui credit bancar de până la 20.000 de euro, contractat pentru cumpărarea unei locuinţe, acordarea cu titlu gratuit a unui loc de veci, acces gratuit la medicamente, transport gratuit pe calea ferată - 12 călătorii, posibilitatea de pensionare anticipată, scutirea de la plata taxei radio-tv pentru cei cu venituri lunare mai mici decât salariul mediu brut.
