Administrație
Revolta locatarilor
• siliţi să locuiască în blocuri ridicate în perioada comunistă şi sătui de “dictatura” administratorilor necinstiţi, locatarii se confruntă acum cu problema antenelor de pe bloc şi cu ocuparea abuzivă a spaţiilor comune • la blocul B3, din Călăraşi IV, una din două intrări a fost blocată, iar imobilul este sufocat de garduri, sârme şi garaje • în cazul unui incendiu, locatarii ar fi în pericol, inclusiv micuţii de la Grădiniţa nr 40 “Neghiniţă”, care funcţionează de trei decenii la parter • unul dintre locatari a cerut, în zadar, sprijin compartimentului care se ocupă de asociaţii, din cadrul Primăriei Brăila • alte blocuri sunt blocate de coteţe şi gunoaie, cu scări transformate în focare de infecţii
Prost administrate sau secătuite de bani datorită hoţiilor puse la cale de administratorii necinstiţi, asociaţiile de proprietari dau în clocot, iar brăilenii care locuiesc la bloc fie se resemnează, fie cer, disperaţi, sprijinul autorităţilor.
Mărul discordiei pare să fie nu atât ilegalităţile comise de administratorii delapidatori, cât ocuparea abuzivă, de către unul sau doi locatari, a părţilor comune care, potrivit Legii nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor (art. 2, lit. p) “nu pot fi folosite decât în comun şi sunt obiectul unui drept de coproprietate forţată”. O altă problemă este aceea a amplasării antenelor de telefonie mobilă pe blocurile de locuit din oraş, mulţi locatari fiind de părere că le este pusă în pericol sănătatea. Nu în ultimul rând, multe blocuri de locuit au fost împrejmuite ilegal cu garaje, garduri şi coteţe, iar camerele folosite cândva ca “uscător”/”cameră mortuară” au ajuns în stăpânirea unui singur om, cu sau fără acordul locatarilor, a administratorului sau a preşedintelui de asociaţie. Brăilenii spun că, în cazul unei nenorociri – incendiu, spre exemplu – echipele de intervenţie ar rămâne blocate în hăţişul de sârme, garduri şi coteţe care blochează căile de acces. Nu mai spunem că, în loc de două intrări, multe blocuri de locuit mai au doar una disponibilă.
Uşi blocate, garduri şi garaje înghesuite în Călăraşi IV
La blocul B3, de pe strada Celulozei 13 (cartier Călăraşi IV), spre exemplu, a doua intrare în bloc este blocată, aproape grotesc, cu tablă galvanizată, în condiţiile în care, la parterul imobilului, funcţionează, dinainte de ’90, Grădiniţa nr. 40 “Neghiniţă” (în trei apartamente). În cazul în care s-ar produce un incendiu şi s-ar bloca, ferească Sfântul!, intrarea în bloc, cea de-a doua intrare n-ar putea fi folosită pentru că e ferecată de administraţie. De fapt, echipele de intervenţii nici n-ar putea ajunge la imobil, pentru că, de jur-împrejur, accesul este blocat de garduri improvizate şi garaje. Mai mult, la parterul blocului sunt două încăperi, spaţii comune, ocupate de ceva timp de o singură persoană.
“Aşa ceva nu vezi în străinătate, pentru că acolo se respectă legea! În numele proprietarilor Asociaţiei nr. 467, m-am adresat telefonic biroului din cadrul Primăriei Brăila (care se ocupă de asociaţiile de proprietari – n.r.) în data de 30 septembrie a.c. şi am discutat cu o doamnă care nu s-a prezentat şi căreia i-am relatat problema, cerându-i să ia act de această lege (Legea 196/2018 – n.r.) şi să pună un anunţ pe platforma online a instituţiei. Mi-a spus că, deşi există această platformă, ea nu este accesată decât de câteva asociaţii de bloc, în jur de 10, şi că nu poate face nimic în acest sens”, ne-a declarat Laurenţiu Misăilă, pensionar, locatar al blocului B3 din Călăraşi IV, care s-a adresat, zilele acestea, redacţiei Obiectiv-Vocea Brăilei, revoltat de situaţie.
Brăileanul nu-şi poate explica atitudinea funcţionarei cu care a discutat în legătură cu problema condominiilor, din moment ce, potrivit legii amintite mai sus (Legea 196/2018) compartimentul respectiv trebuie să se ocupe tocmai cu “sprijinirea, îndrumarea şi controlul asociaţiilor de proprietari” (art. 10, alin. 1 şi 2) oferindu-le, totodată, acestora informaţiile necesare, referitoare inclusiv la spaţiile comune din bloc.
Locatarii de la blocul B3 sunt de părere că autorităţile abilitate, adică Primăria şi Poliţia Locală ar trebui să informeze cetăţenii şi să ia, totodată, măsuri coercitive.”Ar trebui puse afişe peste tot, ca să ştie toată lumea, iar cei care ocupă abuziv spaţiile comune trebuie atenţionaţi şi obligaţi să intre în legalitate, având la dispoziţie un termen “de graţie” de 30 de zile, ca să elibereze respectivele spaţii”, a mai spus Laurenţiu Misăilă.
Coteţ de animale la parterul blocului
Situaţia de la blocul B3 din Călăraşi IV nu este, din păcate, singulară. Aproape că nu există asociaţie de proprietari în Brăila şi locatari care să nu aibă măcar un lucru de reproşat autorităţilor sau administratorilor de bloc.
La blocul 18, de pe Calea Galaţi, spre exemplu – în cealaltă parte a oraşului (cartierul Vidin) – o familie de pensionari a îngrădit terenul aferent scării IV, unde locuieşte, cu acordul fostului administrator, Grigore Răducan. An de an, respectiva familie a îngrămădit acolo o mulţime de vechituri, iar zona a devenit focar de infecţie. De parcă n-ar fi fost de ajuns, blocul e năpădit de pisici care se înmulţesc vertiginos printre gunoaie, hrănite de aceeaşi familie. Puricii mişună de jur împrejurul blocului, la fel şi oamenii străzii, iar persoana care se ocupă de curăţenie abia dacă mai face faţă situaţiei. Fostul administrator, Grigore Răducan, este binecunoscut cititorilor noştri, pentru că are vreo patru condamnări în cazier pentru pagube de zeci de mii de lei aduse locatarilor, încă de acum zece ani. Cum Asociaţia de Proprietari nr. 259 Brăila – care numără 100 de apartamente – a funcţionat amar de vreme fără preşedinte, fără cenzor şi fără convocări ale adunării generale, nimeni nu a spus nimic în legătură cu ocuparea părţilor comune. Sau a spus-o neoficial, “la colţul blocului”. Este şi motivul pentru care fostul administrator a păgubit locatarii de aici şi de la alte două asociaţii de proprietari din cartierul Vidin cu zeci de mii de lei, până să fie sesizată poliţia.
Amplasarea antenelor pe bloc reprezintă, de asemenea, un alt subiect controversat care, nu de puţine ori, a declanşat reacţii vehemente.
Zilele acestea, am fost contactaţi la redacţie de brăileanul Stelică Constantin, locatar la blocul 14 de pe Calea Galaţi, intersecţia cu B-dul Independenţei (zona blocul Turn), care şi-a exprimat nemulţumirea în legătură cu amplasarea unei antene pe blocul vecin.
“La circa 10 metri distanţă de noi, pe un bloc aşezat perpendicular – unde a fost cândva sediul cooperaţiei şi unde funcţionează acum o firmă de confecţii – a fost instalată o antenă care este un adevărat pericol pentru sănătatea noastră, a celor de la blocul 14. Mulţi dintre noi avem şi copii. Am încercat să discutăm cu patroana fabricii respective, însă nici nu a vrut să audă”, ne-a spus brăileanul.
Aceeaşi problemă au ridicat-o şi locatarii blocului B4, de pe B-dul Independenţei (blocul în care se află IIRUC, vizavi de sediul central CEC Bank). M.R., locatar în blocul cu pricina, ne-a declarat că, deşi au instalată antena respectivă de ceva vreme, proprietarii vor acum să o dea jos, pentru că “sunt foarte mulţi locatari bolnavi de cancer, inclusiv administratorul asociaţiei”. La blocul B4 există, de asemenea, aceeaşi problemă a părţilor comune. “La fiecare etaj al blocului, avem câte o boxă pe care o foloseşte un singur locatar, plătind, din câte ştiu eu, câte 5 lei pe lună pentru ea, adică o sumă insignifiantă. Situaţia existentă la blocul nostru – inclusiv în ceea ce priveşte antena de telefonie mobilă – nu poate fi rezolvată prea curând, pentru că la noi nu se aplică statutul asociaţiei şi nu se convoacă adunarea generală a proprietarilor”, a mai spus M.R., contactat de reporterii cotidianului “Obiectiv – Vocea Brăilei”.
Demn de amintit este faptul că, la acelaşi bloc 18 de pe Calea Galaţi, despre care am amintit mai sus, a existat o antenă cântărind 5,5 tone, amplasată de acelaşi administrator delapidator la scara 2, fără acordul tuturor locatarilor, cum prevede legea. A durat ani buni până ce, la insistenţa proprietarilor nemulţumiţi, antena a fost dată jos de pe bloc, însă problemele locatarilor din Vidin persistă. În zona Liceului Progresul sunt “n” blocuri pe care tronează ditamai antenele. Zona este împânzită cu cerşetori aciuaţi la Centrul pentru persoane fără adăpost de pe strada Eroilor – adevărată pacoste pentru cartier! – care înjură şi fac o mizerie de nedescris pe străzi, ori în faţa magazinelor Lidl şi Profi. Ca să nu mai vorbim de haita de câini comunitari înfometaţi, care trăiesc ca vai de ei şi care urlă de după gardul liceului pustiu, ameninţători.
Extras din Legea 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor (art. 2, lit. p)
Părţi comune: “părţile din clădire şi/sau din terenul aferent acesteia care nu sunt proprietăţi individuale şi sunt destinate folosinţei tuturor proprietarilor sau unora dintre aceştia, precum şi alte bunuri care, potrivit legii sau voinţei părţilor, sunt în folosinţa comună. Părţile comune sunt bunuri accesorii în raport cu proprietăţile individuale, care constituie bunurile principale. Toate părţile comune formează obiectul proprietăţii comune. Părţile comune nu pot fi folosite decât în comun şi sunt obiectul unui drept de coproprietate forţată”.
Administrație
Soclu de statuie în pericol, pe Bulevardul Independenței
* acesta a fost restaurat recent, fiind placat cu gresie * din cauza infiltrațiilor, o placă s-a desprins deja, iar fenomenul va continua dacă nu se fac reparațiile necesare
În luna iulie 2024 semnalam iniţiativa ca, odată cu schimbarea radicală, pe bani europeni, a aspectului bulevardului Independenţei, să fie “întinerite” şi cele trei statui amplasate pe bulevard, realizate în anii ’60 – ’80 și afectate de trecerea timpului şi de intemperii.
La două dintre ele au fost efectuate între timp lucrări de curăţire/restaurare, de către o firmă din Bucureşti, care a folosit metode şi materiale speciale.
Cât priveşte soclurile, acestea au fost placate de o firmă din Brăila. În final s-au pus gresii de exterior s-au pus în final, iar până în prezent nu au apărut degradări pe suprafața plăcilor, însă s-a întâmplat, din păcate, alt fenomen, pe soclul statuii ”Victoria” (denumirea originală era ”Victorie”) de la intersecția Bulevardului Independenței cu strada Gral. Eremia Grigorescu (fosta Gării).
Acolo, una dintre plăcile de pe soclu s-a desprins şi s-a făcut praf, iar asta din cauza infiltraţiilor de apă şi a modului discutabil cum s-a făcut placarea. La o privire mai atentă se observă cum apa “lucrează”, se prelinge (chiar şi la o săptămână după ultimile ploi abundente) printre rosturile de dilatare.
Deci, fenomenul desprinderii poate continua, mai ales la apariţia primului ger puternic. Ne-a mai atras atenţia şi faptul că partea superioară a soclului nu este uşor teşită, pentru a permite scurgerea apei.
Așa cum este făcut, de exemplu, soclul statuii “Maternitate”, situată tot pe Bulevardul Independenței, la intersecția cu Calea Galați. Acesta încă nu a fost restaurat, aflându-se în forma originală, care rezistă foarte bine, neavând nicio problemă cu infiltrațiile de apă.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.























