Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Restauratorii

* Vlad Smaznov și Sorin Filoti sunt "doctorii" mobilierului expus la Muzeul Brăilei "Carol I" * au "furat meserie" de la meșteri tâmplari, iar acum, după 30 de ani de experiență, sunt experți restauratori * Vlad și Sorin au salvat mobilier bisericesc, icoane și cărți vechi de cult și au readus la viață piese de o valoare inestimabilă * fac asta de o viață, înhalând spori de mucegai și chimicale, dar nu ar renunța la "meserie" pentru nimic în lume

 

Vlad Smaznov și Sorin Filoti. Două nume despre care puțini brăileni au auzit vorbindu-se, dar care dau viață, ca prin minune, lemnului distrus de mucegai și cari, deteriorat de trecerea timpului. Sunt restauratorii care salvează mobilier de o valoare inestimabilă, sunt "doctorii" aflați în spatele minunățiilor expuse la Muzeul Brăilei "Carol I".

Vlad și Sorin au pornit de la zero. Au "furat" meserie de la meșterii vechi, de la Arta Lemnului, s-au angajat ca tâmplari de întreținere la muzeu, iar acum sunt experți restauratori, școliți și cu zeci de ani de experiență în spate. Ceea ce fac ei se cheamă "artă pură", dar, cu toate acestea, n-o să-i vedeți "la patru ace", în fața camerelor de filmat ori la simpozioane. De treizeci de ani salvează opere de artă, înhalând spori de mucegai și vapori de chimicale. Și o fac dezinvolt, fără să se plângă, cu o pasiune care, pe alții, i-ar fi mistuit de mult.      

 

De la tâmplar de întreținere la expert în restaurare: "Mi-au plăcut provocările!"

În vârstă de 58 de ani, Vladimir Smaznov, omul care a restaurat, primul, piese de mobilier la Muzeul Brăilei "Carol I", a purces pe meleaguri brăilene pe când avea doar 10 ani, devenind ulterior elev al Școlii Generale nr. 21 (actuală "A.S. Pușkin"). Bunicii săi materni făceau parte din Comunitatea rușilor lipoveni din Brăila. Vladimir a fost în prima promoție de absolvenți ai Școlii Generale de Muzică și Arte Plastice și a învățat modelaj, sculptură, pictură și desen cu reputații artiști plastici Hugo Mărăcineanu și C. Boer-Dondoș. A absolvit Liceul Ind. nr. 2 (Forestier) în anul 1981, după care s-a angajat la Combinatul de Prelucrare a Lemnului - Secția Arta Lemnului. Experiența acumulată avea să-i fie de folos ulterior, când va trece pragul Muzeului Brăilei.

"Toate aceste activități mi-au fost de folos mai târziu, în momentul în care m-am ocupat de restaurare lemn la Muzeul Brăilei. M-am angajat la muzeu pe 1 aprilie 1986, ca tâmplar de întreținere. Mi-au plăcut provocările! În anul 1989, dl. director Anastasiu s-a pensionat și a devenit director al muzeului dl. prof. Ionel Cândea. Dumnealui m-a îndemnat, pentru prima dată, să mă ocup de restaurare lemn. Între timp, mi-am luat atestatul de la București și m-am pus serios pe treabă", ne-a mărturisit Vlad Smaznov, omul care dă viață, la propriu, lemnului vechi de secole.

Între 1993 și 1997, Vladimir a fost plecat de la muzeu, pentru ca, un an mai târziu, să se întoarcă "la dragostea dintâi" cu forțe proaspete. N-ar mai pleca din Brăila pentru nimic în lume. "Aici, în Brăila, sunt «acasă la mine». Aici m-am botezat și aici mi-am înmormântat bunicii. Dacă plec, mă pierd", ne-a mărturisit restauratorul.

Școlit la Ministerul Culturii, brăileanul a absolvit apoi Facultatea de Istorie și Patrimoniu a Univ. "Lucian Blaga" din Sibiu în anul 2007 - Specializarea Conservare și Restaurare. Este expert în tehnica peliculizării cu shellac (lac natural originar din Extremul Orient), folosită încă din sec. XIX, cu precădere la piesele de mobilier de calitate superioară. Folosește tehnici și substanțe variate pentru restaurare și se folosește de experiența acumulată la Arta Lemnului. Ceara de albine, spre exemplu, este una dintre substanțele folosite pentru conservarea mobilierului vechi.     

 

Făcuți pentru a da viață lemnului

La Atelierul de conservare, investigare și restaurare lemn și mobilier din cadrul Muzeului Brăilei "Carol I" își desfășoară activitatea și Sorin Filoti, 47 de ani, expert restaurator, absolvent al Facultății de Științe Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității "Constantin Brâncoveanu" - omul care "a furat" meserie și a învățat să modeleze lemnul de la maistrul Ion Dima, Dumnezeu să-L odihnească, pe când era elev la Forestier. Meșter la Arta Lemnului, bun pedagog, nea Dima l-a îndrumat pe Sorin și l-a inițiat în tainele modelării lemnului. "Îmi era drag să merg la orele lui. Ne dădea câte un mic test practic, vedea cine are talent la sculptură și apoi îl punea să se ocupe efectiv de modelaj", își amintește restauratorul.

În anul 1994, Sorin Filoti a susținut concurs pentru un post de restaurator la Muzeul Brăilei, iar doi ani mai târziu a urmat cursuri de perfecționare la Ministerul Culturii. Între anii 1998-2000, s-a școlit la Palatul Culturii din Iași și a urmat și cursuri de Restaurator monumente în aer liber la ASTRA Sibiu - cel mai mare muzeu în aer liber din Europa.

Sorin și Vlad au restaurarea "în sânge". Sunt făcuți pentru a da viață lemnului mâncat de cari și de mucegai. Până să-i cunosc, îmi închipuiam că oricine poate face "meseria" de restaurator, când, de fapt, aceasta este o adevărată artă. Dacă nu ai pasiune pentru frumos, nu ai "chemare" și har primit de sus, de la Dumnezeu, nu poți fi restaurator. Răbdare, abilități tehnice, ochi "de artist", un simț al lucrului bine făcut - iată doar câteva dintre calitățile restauratorului de lemn și mobilier, în opinia lui Sorin Filoti. Și totuși, Sorin - prea modest - o numește simplu "meserie":

"Meseria de restaurator este una care implică răbdare și abilități, dar și riscuri, pentru că lucrăm cu tot felul de substanțe chimice și cu materiale vechi în care găsim ciuperci, mucegaiuri (fungi), insecte xilofage. Suntem expuși la boli profesionale. Niciodată nu știi ce conține mobilierul adus pentru restaurare. De aceea, fiecare piesă este dusă, mai întâi, în sala de carantină, unde se testează pentru a se vedea dacă este vorba de un atac activ al xilofagelor și unde este tratată cu o substanță specială, pentru a se face dezinsecția. La carantină poate sta chiar și o lună", povestește restauratorul.

 

"Munca de restaurare nu poate fi normată"

Cea mai sigură metodă de dezinsecție este însă etuva. Piesa de mobilier este introdusă într-un fel de "cuptor cu microunde" uriaș, menit să le vină de hac dăunătorilor, fie ei adulți, larve sau ouă. Intervenția asupra piesei restaurate se face, de regulă, în costum de protecție, pentru că există pericolul ca insecta de 2 milimetri să se agațe de haine și să ajungă cine știe unde.

Etapele restaurării lemnului trebuie respectate cu sfințenie, altfel dăunătorii pot ataca din nou. După carantină, se duce piesa în atelier și se identifică problemele ce trebuie rezolvate, se fac fotografii, se completează un jurnal de restaurare. Se consemnează unde anume s-a intervenit, cu ce substanțe și pentru care motiv. Iar la final, când piesa restaurată arată ca nouă, se fac din nou fotografii. Interesant este faptul că nu știi niciodată cât va dura. O săptămână, o lună sau un an.

"Munca de restaurare nu poate fi normată. Fiecare piesă are problemele ei. Timpul alocat fiecăreia diferă mult. Poate dura o săptămână sau poate dura luni. Am restaurat, spre exemplu, cinci scaune vechi tapițate cu piele de Cordoba. A durat un an și jumătate până se fie gata", ne-a spus Sorin Filoti.

Când este vorba de restaurare, nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Dacă este cazul, piesa este văzută de o comisie formată din specialiști restauratori și fiecare vine cu propriile rezolvări. Piesele componente sunt demontate, restaurate și puse la loc, respectându-se întocmai tehnicile, materialele, ba chiar și uneltele folosite de creatorul acelui mobilier, în urmă cu zeci, sute de ani.  

A nu se crede că restauratorii stau închiși în atelierul lor, ca-ntr-un palat de cleștar. Sorin a restaurat mobilierul de la Biserica "Sf. Spiridon" din Iași și l-a salvat pe cel de la Catedrala "Sf. Nicolae" din Brăila. A ajutat, de asemenea, la conservarea și restaurarea icoanelor de lemn și a cărților bisericești cu scoarțe din lemn și piele, vechi de secole, la Protoieria Brăila.




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii