Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Restaurantul-muzeu "Privighetoarea"

* clădirea a fost reabilitată, dar amenajarea durează, aşa încât brăilenii tot nu se pot bucura de restaurant * Secţia de Etnografie a Muzeului care funcţiona acolo se va muta în clădirea de pe strada Polonă, unde a fost Casa de Cultură

În Grădina Mare, brăilenii vor avea un restaurant. S-a finalizat oficial controversa pe tema clădirii în care a funcţionat Secţia de Etnografie a Muzeului Brăilei, însă brăilenii tot nu se pot bucura de acest restaurant pentru că mai durează formalităţile de amenajare. Se doreşte refacerea Bufetului care a fost construit odată cu Grădina, la începutul secolului XIX. Se va ţine cont de fotografiile existente şi de informaţiile din diverse documente despre perioada respectivă, astfel încât să se facă un restaurant-muzeu. Din aceste motive, clădirea, probabil, va rămâne în acest stadiu şi în acest an. "Intenţionăm să-l refacem aşa cum a fost iniţial. Vrem să comandăm şi mobilier specific, cum era odată, dar totul trebuie făcut legal. Procedurile sunt în derulare, sunt avansate, aş vrea ca restaurantul să fie gata în această vară, să readucem oamenii în acea zonă, dar nu se poate face totul peste noapte, trebuie să respectăm legea", a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu.
Grădina Mare a prins viaţă de un timp încoace, de când este gazda diferitelor evenimente, oamenii i-au redescoperit farmecul. Chiar şi în timpul săptămânii brăilenii se relaxează pe băncile parcului, la răcoare, sau la o cafea, la o bere la unica terasă din zonă. La revitalizarea zonei a contribuit esenţial şi refacerea chioşcului în care în unele duminici sau la diverse evenimente cântă fanfara, ca pe vremuri. Redeschiderea restaurantului situat chiar în faţa chioşcului ar fi binevenită consideră unii brăileni. Alţii, în schimb, regretă că un muzeu a fost transformat în cârciumă. Ei cred că destinaţia clădirii nu ar fi trebuit să fie schimbată, mai ales că a fost reabilitată ca urmare a introducerii ei într-un proiect ca parte a Muzeului Brăilei. Acolo funcţiona Secţia de Etnografie şi Artă populară a Muzeului, însă clădirea nu mai era utilizabilă.

 

20etno2
Clădirea reabilitată aşteaptă să fie amenajată ca restaurant

Grădina Mare va avea din nou Bufetul din 1870

 

Grădina Mare a fost gândită şi realizată la începutul secolului a XIX-lea, ca un loc în care brăilenii s-ar putea plimba şi relaxa. Ea a avut de la început un restaurant, ridicat în jurul anului 1870, alături de un foişor, unde cânta fanfara. Există şi o vedere din 1900, cu "Bufetul din Grădina Mare", în care se poate observa atmosfera vremii. Nici după 1950 comuniştii veniţi la putere nu i-au schimbat destinaţia, acolo fiind în continuare un restaurant, numit "Privighetoarea". Era unul foarte căutat, mai ales prin anii '60, '70, când în politica liderilor comunişti exista o oarecare deschidere. La sfârşitul anilor '70, măsurile luate pentru ca România să-şi plătească datoria externă, sărăcia lucie în care se afunda întreaga ţară au dus la declinul acestui restaurant. Devenise un restaurant-muzeu, ca şi magazinele alimentare, în care nu prea aveai ce să cumperi, aşa că a fost închis.

La cutremurul din 4 martie 1977, clădirile Muzeului Brăilei au fost grav afectate, colecţiile s-au strâns, iar Secţia de Etnografie şi Artă Populară nu avea unde să-şi ducă exponatele. Pentru a expune, totuşi, valoroasa colecţie, pentru care a făcut cercetări profesorul Liviu Mihăilescu, s-a găsit atunci soluţia mutării secţiei în clădirea fostului restaurant "Privighetoarea". Restaurantul a fost renovat, s-au mai construit şi două aripi pe lângă clădirea principală, iar în 1984 a fost inaugurată secţia. Soluţia a fost însă neinspirată, a spus şi anul trecut directorul muzeului, prof. univ. dr. Ionel Cândea, pentru că au fost condiţii improprii de depozitare a exponatelor, microclimatul nefiind potrivit. Ca urmare a infestării cu merullius, exponatele au fost scose din mediul neprielnic, iar clădirea părăsită imediat după 1990. Acum exponatele salvate sunt într-un depozit salubru. Acea ciupercă aflată în zidurile clădirii putea ataca pielea, ţesăturile, pe care le găsim din plin la exponatele etnografice. Anul trecut se mai cocheta cu ideea revenirii la destinaţia iniţială, restaurant, însă preşedintele CJ nu a făcut declaraţii ferme atunci, spunând că vrea să vadă întâi finalizată reabilitarea şi după aceea mai discută. Acum s-a finalizat şi este sigur că se va face restaurant. Însă nu se ştie exact când va fi gata.

Secţia de etnografie, în fosta Casă de Cultură

În privinţa Secţiei de Etnografie şi Artă Populară, directorul muzeului, prof. univ. dr. Ionel Cândea, spune că se va amenaja pe str. Polonă, în fosta clădire a Casei de Cultură a Municipiului, achiziţionată de Consiliul Judeţean de la proprietar, după ce Primăria a refuzat să facă această achiziţie. Primarul de atunci, Constantin Cibu, a spus că nu avea bani pentru aşa ceva. "Clădirea din str. Polonă este foarte potrivită pentru Secţia de Etnografie. Mai mult, acolo vreau să instalez şi laboratoarele de restaurare. Ele sunt în sediul reabilitat al muzeului, dar în actualele încăperi nu se pot dezvolta. Acolo vom avea această posibilitate", a explicat directorul Ionel Cândea. Colecţiile Secţiei de Etnografie şi Artă Populară sunt structurate pe mai multe domenii: arhitectură rurală, artă populară, ţesături de interior, port popular, obiecte de podoabă, de rit, icoane pe lemn şi sticlă, elemente legate de viaţa spirituală, ocupaţiile tradiţionale: agricultură, pescuit, păstorit, vânătoare, apicultură, dar şi obiecte de uz casnic şi gospodăresc, pentru prelucrarea lemnului, a fierului, a pietrei sau a cânepii. Toate acestea vor fi la dispoziţia publicului, dar abia după ce se va reabilita clădirea din str. Polonă, adică peste câţiva ani.




Categorie articol: 

Comentarii