Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Relansarea viticulturii brailene, posibila prin "Fermierul" si "Sapard"

Un studiu dat recent publicitatii arata ca Romania ocupa locul noua in lume in ceea ce priveste suprafata cultivata cu vita de vie, locul 12 la productia de struguri, 13 la productia de vin, locul 10 la consumul de vin si 16 la exportul de vin. Sintem, insa, singura tara din lume care detine peste 100.000 ha de vii hibride pe rod si, din acest punct de vedere, sintem priviti ca o tara din lumea a treia. In aceste conditii, pentru a fi acceptati in Uniunea Europeana, Guvernul a elaborat un pachet legislativ complet, menit a reglementa situatia viticulturii romanesti si ralierea ei la standardele europene.
Ministerul Agriculturii a elaborat si un plan de defrisare, conform caruia, la nivel national, 60.000 ha vie hibrida vor disparea pina in 2014, cu plata unor prime de abandon.
Mai mult, in arealele viticole delimitate, MAPDR va pune la dispozitia viticultorilor materialul saditor gratuit din soiuri recomandate si autorizate si a anuntat ca va putea finanta circa 50% din valoarea noilor plantatii pina la punerea pe rod. Din lipsa de bani insa, actiunea a fost aminata pentru 2007, cind sint asteptate fonduri de la UE.

"Astazi, chiar si-un orb de-ar nimeri Braila, n-ar mai gasi o sticla de vin cu adevarat brailean!

Desi nu face parte din zonele traditionale, de renume, dintotdeauna
Braila a fost incadrata de specialisti in rindul judetelor in care viticultura este o ramura importanta a economiei locale, productiile de vin fiind insemnate cantitativ, in medie 47 hl/ha obtinute in mod constant.
Pentru ca 2007 se apropie, un grup de cercetatori din cadrul Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Agricola (SCDA) Braila, condus de dr. ing. Gabriel Let, a declansat la inceputul acestei luni o ampla actiune ce are drept scop relansarea viei si vinului brailean. Concret, cercetatorii braileni au avut mai multe runde de intilniri cu autoritati locale si potentiali investitori, romani si straini, in cadrul carora au sustinut discursuri menite a convinge ca, acum, horticultura braileana are o sansa unica de a redeveni ceea ce a fost in urma cu 15 ani, o activitate importanta a economiei locale, generatoare de profit si locuri de munca.
"In profesia mea de horticultor, as fi facut un pariu “pe toata averea”, ca niciodata via si vinul din Braila nu vor disparea. Si, totusi, renumita intreprindere “Vinalcool” s-a prabusit precum un castel de nisip, si ca la un joc de domino au fost abandonate alte 5-7 centre de vinificatie moderne, din care n-au mai ramas nici doagele budanelor, si de unde inca se mai taie-ntr-o veselie fierul vechi. Mai aveam o distilerie cu materie prima cel putin la fel de valoroasa ca whisky-ul scotian, iar in hrubele de sub Braila au stat decenii la invechit vinuri de marca medaliate. Astazi, chiar si-un orb de-ar nimeri Braila, n-ar mai gasi o sticla de vin cu adevarat brailean! Si totusi, viticultura si vinificatia pe nisipurile brailene se poate relansa fara nici un risc major. Un hectar de vie nobila poate garanta prin profit echivalentul productiei agricole realizate pe 16-18 hectare de arabil, iar prin produse de marca inregistrate (vinurile DOC, distilate, nobile, invechite, spumante, vermuturi si alte bauturi slab-alcoolice), acelasi hectar de plantatie de vie nobila depaseste-n valoare circa 33-35 ha culturi agricole de cimp. Nu putem lasa sa se piarda aceasta “avere”, mai ales ca, iata, Europa este dispusa sa dea bani pentru vinul romanesc", a precizat Gabriel Let.

Braila ar putea exporta in UE vin autohton

Pentru relansarea viticulturii, potentialii investitori se pot baza si pe programele nationale sau comunitare, cum ar fi "Fermierul" si "Sapard" care au capitole speciale destinate horticulturii. Prima si cea mai certa garantie pentru un potential investitor care ar putea beneficia de fonduri structurale in sistem integrat productie-industrializare-comert, inclusiv export, este includerea Brailei in legislatia similara aquis-ului UE, respectiv Legea Viei si Vinului, in sistemul organizarii comune a pietei viti-vinicole (HG nr.244/2002) cu completarile ulterioare. Prin aceste legi fundamentale, judetul Braila a capatat dreptul european de productie si export prin cele 5 centre viticole independente: Insuratei, Rusetu, Ciresu, Jirlau si Rimnicelu. De asemenea, prin Legea Pomiculturii s-a legiferat favorabilitatea a doua perimetre pomicole: Movila Miresii si Insuratei. "Concret, doar in ecostationarele horticole mentionate mai sus se permite legiferata si subventionata cultura vitei de vie, soiuri nobile si cultura de pomi si arbusti fructiferi. De asemenea, avem un brend inregistrat pentru exportul in tarile Uniunii Europene, respectiv vinul superior - VS - “Viile Braile”. Un alt act legislativ de ultima ora, Ordinul nr. 225/aprilie 2006, cu privire la zonarea soiurilor nobile de vita-de-vie roditoare admise in cultura in arealele viticole din Romania, enumera la nivel national 46 de centre si podgorii romanesti, printre care si cele cinci centre viticole brailene, indicindu-se directia de productie oficial admisa - vinuri rosii, vinuri albe, struguri de masa, precum si soiurile nobile recomandate in cultura pentru acei investitori care vor infiinta noi plantatii, inclusiv dupa defrisarea hibrizilor - HPD", a mai spus Let.
Revigorarea viticulturii si pomiculturii este dorita si la Bucuresti. Pentru prima data dupa foarte multi ani, in 2006, Guvernul a alocat sume importante acestor sectoare, pentru viticultura 9,6 milioane RON, din care, 4,8 milioane RON pentru infiintari de noi plantatii viticole, iar in sectorul pomiculturii se garanteaza o subventie de 4,4 milioane RON pentru infiintarea de noi livezi si de 400.000 RON pentru plantatiile de arbusti fructiferi.




Categorie articol: 

Comentarii