• mai exact aceştia au aprobat, ieri, în cadrul şedinţei ordinare a CLM Brăila, regulamentul după care vor putea aloca finanţări nerambursabile de la bugetul local către disciplinele sportive, în baza legii 69/2000 • finanţările pentru sport nu trebuie să depăşească 5% din bugetul total al municipiului • se va încheia contract cu fiecare ONG, club sau asociaţie sportivă în parte, iar valoarea finanţărilor va fi stabilită punctual, prin hotărâri de CLM • mai mult, în cadrul regulamentului s-a stabilit modul în care se vor aloca banii în funcţie de rezultate, atât pentru sportul de masă, cât şi pentru cel de performanţă
Membrii CLM Brăila au făcut, ieri, primii paşi în privinţa reluării finanţării disciplinelor sportive, după blocajul survenit la începutul anului, în urma imputărilor făcute de inspectorii Curţii de Conturi. Mai exact, aceştia au dezbătut şi aprobat regulamentul privind regimul finanţărilor nerambursabile acordate de la bugetul local, pentru activităţile sportive, în baza prevederilor Legii 69/2000, a educaţiei fizice şi sportului. După cum se arată în raportul proiectului de hotărâre, Primăria poate aloca fără probleme sume pentru sport, care pot fi suplimentate prin rectificare bugetară în cursul anului financiar, dar în limita a maxim 5% din bugetul aprobat. După cum a explicat viceprimarul Doiniţa Ciocan, deocamdată nu s-a stabilit suma care va fi alocată fiecărei discipline sportive sau a cluburilor/ONG-urilor/asociaţiilor care au făcut cerere. Acest lucru se va întâmpla în următoarele şedinţe, după semnarea contractelor de finanţare şi aprobarea lor prin hotărâri de sine stătătoare ale CLM Brăila. Chiar şi aşa, prin regulament, s-a stabilit care sunt cheltuielile eligibile pentru care Primăria poate aloca bani. Pe scurt, este vorba despre salarii, prime şi premii, transport, cazare şi masă, alimentaţie, achiziţii de echipamente, achiziţii de servicii, tipărituri, publicitate, dar şi „alte cheltuieli” precum realizarea programelor sportive, a studiilor sau asigurarea participării la competiţii.
Interesant de punctat însă este că s-a încercat o departajare a modului în care se vor deconta cheltuielile, în funcţie de performanţă. Astfel, nu se va depăşi valoarea unui salariu mediu pe economie/lună/persoană în cazul cluburilor cu nivel de reprezentare copii, tineret, junior şi similar acestora în cadrul sporturilor individuale la nivel junior; de două salarii medii pe economie/lună/persoană în cazul cluburilor sportive de Liga II la fotbal, Liga I la baschet şi similar acestora în cadrul sporturilor individuale la nivel de seniori; şi de 3 salarii medii pe economie/lună/persoană pentru cluburile sportive cu nivel de reprezentare corespunzător Liga Naţională de Handbal, Liga I fotbal, Divizia A naţională de baschet, Cupa României, Cupe europene şi similar acestora în cadrul sporturilor individuale la nivel de seniori.
De asemenea, primele care se vor da vor fi de maxim un salariu mediu pe economie/persoană pentru categoria copii şi tineret, respectiv, de maxim 2 salarii medii pe economie/persoană pentru cluburile sportive de nivel profesionist. Transportul se va realiza prin cele mai ieftine mijloace, la tren se vor deconta doar bilete la clasa a II, iar în cazul zborului cu avionul cluburile trebuie să solicite, în prealabil, aprobarea finanţării alături de un raport justificativ. Cazarea se va asigura la nivelul categoriei hotelurilor de maxim 3 stele, iar la apartamente închiriate - nivelul chiriei trebuie să fie de maxim un salariu minim pe economie.
Dezbateri intense pe tema regulamentului şi a finanţării sportului
Cum era de aşteptat, subiectul a stârnit interesul consilierilor municipali. Liberalul Petrică Popa a dorit să sublinieze că tot grupul PNL este de acord cu regulamentul propus şi că vor susţine sportul brăilean de câte ori vor avea ocazia, însă doar în limitele legii. Acesta i-a solicitat primarului Marian Dragomir să îi precizeze care va fi procentul de alocare către sportul de performanţă şi care va fi cel pentru sportul de masă?
„Toţi consilierii municipali, indiferent de partidul din care fac parte, sunt ferm convins că susţin şi îşi doresc finanţarea sportului. La fel cum şi Primăria Municipiului Brăila a făcut acest lucru şi în urma demersurilor pe care le-am întreprins am avut câştig de cauză în acea dispută cu cei de la Curtea de Conturi. Mă bucur foarte mult că toţi consilierii municipali agrează această formă de regulament care va acorda finanţare sportului. În ceea ce priveşte întrebarea domnului consilier fac următoarea menţiune: sunt sume de bani alocate şi pentru sportul de masă, cât şi pentru cel de performanţă. Anul viitor cu siguranţă asociaţiile, cluburile sportive vor avea posibilitatea să depună ofertele încă de la începutul anului pentru a nu mai fi în această situaţie din 2017, când luni de zile nu am putut acorda finanţare sportului. Vreau să le mulţumim sportivilor că au înţeles această situaţie şi că au avut pasiune, în primul rând şi după aceea interes financiar şi au jucat la cluburile care ne reprezintă”, a afirmat Dragomir.
În completarea edilului-şef a venit şi viceprimarul Doiniţa Ciocan, care a subliniat că deocamdată nu se poate vorbi despre un procent anume în privinţa celor două categorii, deoarece sumele acordate fiecărui club/ONG/asociaţie care va încheia contract de finanţare, vor fi stabilite ulterior, prin hotărâri de CLM.
„Acesta este un regulament în care stabilim principii, în funcţie de bugetul pe care an de an îl vom aloca activităţii sportive. Dacă vă uitaţi puţin la procedura de alocare a finanţării veţi vedea că avem toţi paşii pe care trebuie să îi facem. Modul în care noi vom aloca pentru cele două categorii de proiecte, va face obiectul unei hotărâri de Consiliul Local. Toate contractele, aşa cum ele vor fi încheiate, după ce va fi depusă cererea de finanţare la Primărie, după aprobarea şi în baza acestui regulament, vor fi publice, vor fi comunicate inclusiv în Monitorul Oficial şi vor fi aprobate de CLM. Deci împreună vom stabili, în această formulă, cât vom aloca pentru sportul de performanţă şi cel de masă”, a afirmat Ciocan.
PND-iştii au atras atenţia asupra lipsei infrastructurii sportive la Brăila
Consilierul municipal al PND, Bogdan Botea a ţinut să îi atragă atenţia primarului Marian Dragomir că ar trebui să se concentreze mai mult pe dezvoltarea infrastructurii sportive în oraşul nostru, pe care o consideră într-o stare de degradare completă. Deşi a recunoscut că subiectul este oarecum deviat de la proiectul de hotărâre, Botea a dorit să sublinieze că în niciun cartier din Brăila nu există spaţii unde copiii să poată practica sporturi.
„Nu vreau să o luaţi ca pe o critică, dar ce se întâmplă cu infrastructura sportului în acest oraş? E adevărat că nu face strict obiectul acestui proiect, dar nu pot să nu spun că dacă vrem să avem sport de masă şi indirect sport de performanţă, mai târziu, fără îmbunătăţirea infrastructurii sportive nu cred că se va putea realiza ceva. Noi finanţăm acum cluburi sportive ceea ce este foarte bine şi foarte ok, dar să nu uităm că aceşti sportivi se formează din copilărie, din adolescenţă şi fără o infrastructură sportivă adecvată nu se va putea face nimic. Am vrut să vă atrag atenţia asupra faptului că avem zone în oraş unde nu există deloc infrastructură sportivă. Mai ales în cartiere, unde copiii practică sporturi printre blocuri şi nu în baze sportive cum se întâmplă în orice oraş modern”, a afirmat Botea.
În cele din urmă regulamentul în baza căruia Primăria va putea aloca bani către disciplinele sportive din Brăila a fost aprobat cu 25 de voturi „pentru”. Precizăm că nu a participat la vot PSD-istul George Caranica. De asemenea, de la şedinţă a absentat motivat consilierul liberal Cătălin Hagiu.
Reamintim că, Primăria Brăila a avut conturile blocate în privinţa sportului, deşi a prins bani în bugetul pe 2017, după un control al Curţii de Conturi care i-a cerut municipalităţii să recupereze sumele alocate prin legea 69/2000 în anul 2015 către toate disciplinele sportive. Primăria a contestat decizia şi în final, în luna iulie, a obţinut câştig de cauză la Curtea de Conturi Bucureşti. Chiar şi aşa, trebuie subliniat că în prezent Consiliul Judeţean se află într-o situaţie similară.
