Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Reforma continuă a împins învăţământul la extreme

Concurs de admitere la liceu, nota cinci pentru promovarea Evaluării naţionale şi acces la liceu, bacalaureat diferenţiat. Acestea sunt cele mai importante modificări solicitate de actorii sistemului educaţional. De 22 de ani în învăţământul românesc se face reformă, se caută calea cea mai bună, dar ea tot nu a fost descoperită. În tot acest timp, zeci de promoţii au fost cobaii ideilor politicienilor, iar tinerii şi-au găsit cu greu drumul în viaţă. Introducerea camerelor de luat vederi la examene a echivalat cu privitul în oglindă, iar rezultatele sunt dezamăgitoare. La examenele naţionale din acest an au fost şcoli care au obţinut promovabilităţi bune şi foarte bune şi altele la care elevii au ratat pe toată linia.
Pentru început am căutat să vedem ce anume au făcut şcolile care au avut promovabilitate 100% la Evaluarea naţională, în comparaţie cu cele unde nu a promovat nimeni."Am făcut multe pregătiri, simulări. Elevii notează pe o hârtie ce nu ştiu şi aduc hârtiuţa înainte de oră pe catedră şi apoi la oră le explic tuturor, rezolvăm la tablă. Au fost şi copii care luau note mai mici, dar reuşeau şi ei în final să ajungă să cunoască mai mult decât minimul necesar. Am tras de ei şi acum au trecut toţi. Nu poate fi corect ca un profesor să spună că a predat excepţional, dar nu au vrut elevii să înveţe. Elevii trebuie motivaţi. Uneori eu chiar şi cu glume încerc să-i determin să înveţe la matematică. Oricât nu ar învăţa un elev, el tot trebuie să plece din şcoala generală cu o bază. Trebuie tras de ei din clasa a V-a", a explicat prof. Victor Buzea, directorul Şcolii "Ion Creangă".
La şcoala "Ion Creangă" sunt, totuşi, puţini elevi din familii cu probleme, care să nu-i motiveze pe copii să înveţe. În mediul rural, însă, situaţia este cu totul alta. Aici copiii sunt majoritatea pe cont propriu. Părinţii, în cel mai fericit caz, le spun să meargă la şcoală, dar nici poveste de ajutor substanţial. Cu toate acestea, la Racoviţa au trecut de Evaluarea naţională toţi cei înscrişi. "Cei care nu au venit la pregătire au rămas corigenţi. Profesorul de matematică, Georgel Postolea, este foarte exigent. Cine nu ştie nu trece. Şi această regulă este valabilă pentru toate clasele, nu numai la clasa a VIII-a. Mai mult, pregătirile se fac în fiecare săptămână, dar pe două niveluri, separat cu cei slabi şi cu cei mai buni. Cu cei mai buni am mers şi la concursurile judeţene de matematică şi am câştigat premii şi menţiuni. Olimpiada judeţeană e prea mult pentru ei, dar aceste concursuri judeţene îi ajută să evolueze. Avem între copiii noştri unii care au venit cu lipsuri din şcoala primară şi nu au puterea să recupereze, au rămas corigenţi. La noi, fără tabla înmulţirii şi ecuaţia de gradul I nu se trece", a explicat directorul şcolii Racoviţa, prof. Simona Nedelcu.
Spre deosebire de aceste şcoli, la "Moisil" - unde au fost înscrişi doar cinci elevi dintr-o clasă la Evaluarea naţională şi au picat toţi - pregătirile nu au fost la fel de intense, iar profesorii nu sunt nici ei motivaţi să lupte cu inerţia elevilor. "Acesta este nivelul lor de pregătire. Ceilalţi din clasă, care au rămas corigenţi şi nu au intrat în Evaluare, sunt şi mai slabi. Eu ştiu că s-au mai făcut pregătiri. De ce nu au luat!? Cred că nu au muncit singuri suficient. Trebuie să se apuce de muncă, să înveţe, dar le trebuie o motivaţie, iar societatea nu le-o oferă", a spus directorul adjunct al şcolii, prof. Marian Streche.
Deşi unii profesori sunt criticaţi că lasă corigenţi, cel mai important este ca nota - mică, mare - să reflecte realitatea. Astfel se preîntâmpină surprizele ce pot apărea odată cu publicarea ierarhiei mediilor de admitere la liceu. Pentru că sunt cazuri în care apar diferenţe mari între mediile de la Evaluarea naţională şi mediile din gimnaziu, de două, trei sau chiar patru puncte, semn că notele de la clasă nu prea au legătură cu nivelul cunoştinţelor elevilor. O situaţie de-a dreptul ciudată a fost chiar la Pedagogic, unde un elev cu media în gimnaziu 9.14 a luat la Evaluare 5.05 la limba română şi 4.05 la matematică. "A fost o surpriză neplăcută şi pentru noi. Vom analiza acest eşec. Bănuiesc că acest copil a fost încurajat prea mult de profesori, a înţeles greşit această atitudine şi nu a mai învăţat. El face parte dintr-un lot de patru veniţi din mediul rural, copii selectaţi ca fiind capabili de performanţă. Este neplăcută situaţia pentru noi, un semnal de alarmă. Acestor copii le-a fost foarte greu în clasa a V-a, au avut foarte mult de recuperat şi unii nu au reuşit. Noi am făcut pregătiri în şcoală, dar dacă acestea nu sunt consolidate cu muncă proprie acesta e rezultatul, care ne-a uimit şi pe noi, dar din greşeli învăţăm", a explicat directorul adjunct al Liceului Pedagogic, Ane-Mary Luca.

Neînvăţarea nu mai este asociată cu eşecul şcolar

Concluzia este una singură. Elevii care nu au reuşit să obţină măcar nota cinci la Evaluare nu ar avea ce să caute la liceu pentru că nu au nicio bază pe care să construiască mai departe. În cazul lor, pregătirea examenului de bacalaureat este o utopie. Când un elev ajunge la liceu fără să ştie tabla înmulţirii, cum poate să rezolve el măcar ecuaţii de gradul doi? "Dacă un elev a luat la Evaluarea naţională o notă între 1.00 şi 3.50 atunci chiar este o problemă gravă. Mă întreb cum a luat acel elev cinci ca să promoveze şi să se înscrie la Evaluare? În cazul acestor elevi problema exista mai demult şi nu a fost rezolvată. Acei copii nu trebuia să ajungă în clasa a VIII-a. Aceasta nu este numai părerea mea, este şi părerea altor colegi. Cum a fost posibil, de exemplu, la Jirlău din 29 de elevi numai doi să ia peste cinci? Cred că nici interesul să ajungă la liceu nu mai există. Pentru ce să vină la liceu? Cheltuie bani, pe care nu îi au, şi nu obţin nicio calificare. Subiectele de anul acesta de la matematică au fost mai uşoare decât cele de anul trecut, însă elevii nu mai învaţă. Acesta este rezultatul sistemului de admitere. Sistemul celălalt a căzut pentru că se spunea că un copil poate avea o zi proastă şi să piardă examenul. Erau câteva zeci de copii, să spunem, care pierdeau. Acum sunt sute de copii care pierd. Copilul simte slăbiciunea sistemului. Stresul legat de medie este unul negativ, nu pozitiv. Acest sistem va adânci diferenţele dintre licee, unele se vor chinui cu elevi care nu ştiu nici tabla înmulţirii. Din punctul meu de vedere, problema nu este nici la copii, nici la profesori. Problema este a sistemului, iar actorii amintiţi nu au făcut decât să se adapteze. Neînvăţarea nu mai este asociată cu eşecul şcolar. Acest sistem de evaluare a creat o cultură a evaluării, care acum nu este pozitivă", a explicat profesorul de matematică Nicolae Cătălin Stănică.
Faptul că elevii ajung la liceu fără cunoştinţe minime de matematică sau limba română este confirmat şi de directorul adjunct al Liceului "P. Istrati", prof. Elena Comişan. "Cred că în gimnaziu se rupe ceva. Aceşti copii nu au nicio motivaţie să înveţe. Cred că ar trebui desfiinţat acest sistem de admitere sau măcar ar trebui să se reintroducă obligativitatea notei cinci pentru a promova şi a intra la liceu. Cei care nu iau nici cinci să aibă acces la şcolile profesionale. Noi de cel puţin trei ani ne lovim de aceste lucruri. Se lucrează foarte mult cu ei ca să-i aduci de la nota doi la patru, dar asta nu le asigură promovarea la Bacalaureat. Aceste Evaluări, aşa cum se fac acum, nu au nici un sens. Dacă un elev ia doi nu i se întâmplă nimic. Atunci de ce să mai înveţe?", se întreabă prof. Elena Comişan.

"Elevilor noştri le lipseşte ţinta"

Soluţia care se tot discută de câţiva ani încoace este reintroducerea examenului de admitere, însă un examen de admitere aşa cum era el acum 20 de ani este evident că nu mai este posibil.
Totul trebuie gândit foarte bine, iar din ecuaţia mediei de admitere ar trebui să dispară media anilor de gimnaziu. Acum zece ani, când s-a introdus în calculul mediei de admitere media din gimnaziu se dădeau două argumente: limitarea meditaţiilor în clasa a VIII-a la disciplinele evaluate şi stimularea interesului şi pentru celelalte discipline pentru a crea în gimnaziu mult dorita cultură generală. Rezultatul este dezastruos. Meditaţiile au luat o amploare de neimaginat. Acum copiii se pregătesc chiar şi de la învăţământul primar, la mult mai multe discipline decât cele evaluate la examenele finale. Profesorii care predau disciplinele mai uşoare, muzică, desen sau sport, au devenit în unele şcoli mici dumnezei care decid ce medie va avea un copil care are zece la română, matematică, geografie, istorie, biologie, dar nu are talent la muzică, la desen sau nu-i place sportul. În condiţiile în care mediile de admitere cresc incredibil în fiecare an, stresul mediei din gimnaziu a devenit unul negativ. În plus, o medie mare de gimnaziu poate propulasa un elev într-o clasă mai bună decât poate să facă faţă şi acest lucru nu este în avantajul nimănui. Iar de când s-a desfiinţat pragul notei cinci pentru admiterea la liceu lucrurile au luat-o şi mai rău la vale. La liceele tehnologice au venit clase întregi de elevi nepregătiţi care nu vor putea niciodată să facă faţă cerinţelor bacalaureatului.
Părinţii şi profesorii au fost primii care au sesizat anomaliile şi au cerut concurs de admitere. "Ar fi un mod de selecţie al fiecărei unităţi. S-ar putea vedea şi o anume orientare a şcolii. Mai ales că şcolile au şi ceva autonomie în această privinţă. Elevilor noştri le lipseşte ţinta. La noi, la liceele bune elevii au o ţintă, să plece să studieze afară, pentru ceilalţi, inexistenţa unei scări a valorilor în societatea românească a determinat o lipsă de motivaţie pentru educaţie", a spus inspectorul şcolar general Iulian Danielescu. În acest sens, al creării motivaţiei pentru ceilalţi elevi din sistem, inspectorul general consideră că ar fi bună reintroducerea barierei notei cinci şi a şcolilor profesionale. Problema cea mai dificilă este însă structurarea programelor la aceste şcoli astfel încât elevul chiar să ştie meserie când termină şcoala.

"Noi vrem la şcolile profesionale şi carte multă, şi la liceele tehnologice matematică multă"

În plus, dacă se vor face aceste modificări la admitere ar trebui să se dea şi un bacalaureat diferenţiat. Acest lucru ar însemna introducerea unei probe de specialitate, pe care elevii ar trebui să o ia mai uşor. Experienţele anilor anteriori arată totuşi că atunci când se dădeau aceste probe aici se pica aproape la fel de mult ca la matematică. Se pune astfel întrebarea: cât de uşoară ar trebui să fie această probă ca să nu creeze probleme?
Directorii liceelor tehnologice consideră că bacalaureatul ar trebui să fie diferenţiat în sensul că, în locul matematicii, unii ar putea alege o probă de specialitate. Cei care vor alege proba de specialitate vor putea să dea examen mai departe doar la o facultate de profil. Cei care ar alege matematica să poată da examen la orice facultate. "Proba de matematică nu este acum adecvată. Este mult peste puterile copiilor noştri. Ei ar trebui să poată alege şi la proba a treia şi din alte arii curriculare, nu numai din cea de specialitate. Examenele nu trebuie să se adreseze unei singure emisfere cerebrale. Trebuie să le folosim pe amândouă. Cred că trebuie să existe în sistem şi licee tehnologice şi şcoli de arte şi meserii. Cineva trebuie să muncească şi în România. E nevoie de şcoli profesionale, cu multă practică, cu discipline tehnice. Noi vrem la şcolile profesionale şi carte multă, şi la liceele tehnologice matematică multă. Copiii ar trebui să fie conştienţi că ori sunt de cercetare şi merg pe teoretic, ori trebuie să înveţe o meserie. Elevii trebuie să fie preocupaţi de şcoală, dar de ce s-ar preocupa dacă sunt admişi la liceu şi cu nota patru? Cei mai mulţi de la liceele tehnologice nu vor să înveţe, nu sunt motivaţi", a spus directorul Petruţa Simionescu de la Liceul "Saligny".

 




Categorie articol: 

Comentarii