Mergi la conţinutul principal

Reflectii despre dinti in America (si in general)

Cu un tata dentist am avut parte de invataminte directe despre carii. Pe linga lectiile de igiena orala (in familia noastra nu puteai sa ai gingii singerinde), am fost, impreuna cu fratele si surorile mele, cobaii tatei pentru noi procedee dentare. Am petrecut zeci de minute aplecata deasupra chiuvetei din cabinet cu vreun lichid pe baza de fluor curgindu-mi din gura atunci cind parintele meu exersa aplicarea vreunui tratament de plombare. In timpul liceului am si lucrat in cabinet pe post de asistenta si ce-am vazut acolo in calitatea mea de "domnisoara cu aspiratorul" m-a facut sa folosesc ata dentara cu religiozitate.
Unul dintre aspectele cele mai interesante legate de dinti in Statele Unite este ca oamenii sint obsedati de ei. America este singura tara din lume in care protezele de corectare a dintilor (braces) sint nu numai absolut de rutina, dar sint si omniprezente. Se poate spune ca ele sint un ritual de trecere pentru adolescentii americani. Cind a trebuit sa le port la 13 ani erau plictisitoare. Argint cu benzi din cauciuc. Dar cind le-a venit rindul surorilor mele, cu sase ani mai mici decit mine, au putut sa aleaga dintr-un curcubeu de culori. Si cum atit sirmele, cit si benzile de cauciuc trebuie schimbate o data la doua luni, tinerii pot alege sa foloseasca, de exemplu, culorile liceului pe timpul toamnei, la inceperea anului scolar (liceele americane au culori care le reprezinta, precum si o mascota). Pot sa alterneze galben si albastru, negru cu portocaliu, si altele asemenea. Se intimpla citeodata sa ai un soc cind vreun adolescent iti zimbeste tandru, mai ales cind, la prima vedere, pare sa aiba o cantitate enorma de spanac ramasa intre dinti, de la prinz. Si cu toate astea, lor le place la nebunie. Pe vremuri, protezele respective erau pentru tantalai. Acum sint cit se poate de cool.
Pe linga indreptare si corectare, americanilor le place sa isi si albeasca dintii. Exista astazi clinici care nu se ocupa decit cu albirea dintilor. Ceea ce e cel mai amuzant e ca dintii umani nu sint albi in mod natural. Chiar si cei mai albi dinti umani au usoare tente de galben sau maron. Asa ca, atunci cind cineva ii cere dentistului sa ii faca dintii la fel de albi ca hirtia, se vor trezi cu un zimbet cit se poate de nenatural. De cele mai multe ori, dintii inalbiti in felul asta sfirsesc prin a arata precum creta sau plasticul mai degraba decit ca dintii sanatosi.
America e o societate competitiva, insa, si ne place la nebunie sa fim mai presus decit ceilalti. Din pacate exista limite desi americanilor le place sa impinga chiar si cele mai extreme limite la... limita. Si desi acesta nu e neaparat un lucru rau, atunci cind e vorba de dinti poate sa devina rau. Oamenii vor acum cei mai albi, cei mai drepti dinti din lume. Am vazut o caricatura de curind in care era descris un dentist cu miinile ridicate catre cer in semn de frustrare si disperare, spunind: "Nu pot sa ii fac mai albi de-atit!" (I can't make them any f***ing whiter!!)
Dar americanii nu sint neaparat singurii interesati in modificarea dintilor. Istoria ne arata ca modificarea dintilor este un fenomen raspindit pe scara larga. Poate ca in cazul dentistilor americani modificarea se face pe baze biostiintifice, dar si in alte societati fenomenul are o logica interna. Dar asta e o tema pentru alta data. Saptamina viitoare va voi delecta cu povestiri despre pilit, umplut, colorat si ciobit pe care alte societati le folosesc pentru a infrumuseta dintii.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro