Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Reabilitare din vorbe a celebrului castel de apă din Grădina Mare

Fostul castel de apă din Grădina Mare rămâne neconsolidat şi nereabilitat, deşi Primăria a avut la dispoziţie o sumă considerabilă - peste 4 milioane de lei - pentru a face lucrările necesare. După cum v-am informat într-o ediţie recentă a cotidianului nostru, varianta oficială este că banii nu s-au putut folosi deoarece, deşi s-au organizat mai multe licitaţii, firmele de construcţii nu au depus oferte pentru preluarea contractului. De vină ar fi complexitatea proiectului tehnic, ce nu poate fi pus în practică decât de constructori care cunosc meserie şi au în dotare utilajele necesare.
Firmele de construcţii interesate să preia contractul de reabilitare a fostului castel resping, însă, varianta că nu ar fi fost capabile să ducă la bun sfârşit o asemenea lucrare. Dimpotrivă, unii constructori afirmă că problema constă, de fapt, în specificaţiile proiectului tehnic, ce propune soluţii de consolidare neadecvate şi totodată mult prea scumpe.
"Proiectul a fost întocmit în urmă cu câţiva ani şi nu mai este de actualitate. Când s-a făcut expertiza tehnică, terenul pe care se află construcţia era îmbibat cu apă. Acum, această problemă nu mai există, după ce s-a scos din funcţiune conducta de unde proveneau scurgerile. Acei piloţi care ar trebui să consolideze terenul nu mai sunt necesari. Şi nu spun asta pentru că nu am avea capacitatea de a implementa această soluţie. Firma noastră a montat mii de piloţi, în cadrul unor lucrări derulate pe malul Dunării. La castelul de apă, care este un monument absolut deosebit, realizat de un mare arhitect, Elie Radu, se pot implementa alte soluţii de consolidare, mult mai ieftine decât cele propuse de un arhitect din Bucureşti, acum câţiva ani, când realitatea din teren era cu totul alta", ne-a declarat ing. Constantin Rădulescu, administratorul firmei brăilene "Dura Bet".
Reamintim că proiectul tehnic a fost realizat, în 2013, de firma "Management Expert Internaţional" Brăila, în baza unei expertize tehnice făcute în 2010 de expertul Ana Maria Grămescu.
Proiectul prevede demolarea clădirilor "parazit" realizate la începutul anilor 80, la subsolul şi parterul castelului de apă. Apoi, consolidarea terenului afectat de infiltraţii, printr-un sistem de piloţi secanţi adânc înfipţi în pământ. După aceea, consolidarea turnului central al castelului de apă, prin aplicarea pe interior a unor benzi de carbon, injectate cu răşini speciale.
După finalizarea acestor consolidări, potrivit aceluiaşi proiect, ar fi urmat ca turnul să fie transformat în spaţiu expoziţional, care să găzduiască exponate reprezentative pentru istoria Brăilei, la parter, etajul 1 şi etajul 2. Destinaţia de bază a turnului central şi a celor doi "sateliţi" ai săi ar fi trebuit să fie, însă, aceea de observator astronomic. Astfel, pe platformele din vârf ar fi urmat să se monteze cupole speciale, care să adăpostească instrumente optice de mare putere.

Trecut de legendă, viitor incert

Turnul de apă a fost construit în 1912, fiind o realizare inginerească şi arhitecturală de excepţie. Bazinele sale au asigurat timp de aproape cinci decenii apa potabilă pentru jumătate din populaţia Brăilei. În anii 50, când s-a implementat o nouă tehnologie pentru pomparea apei potabile, turnul de apă a fost folosit ca depozit de vin. Apoi, timp de două decenii, a rămas în conservare, fiind trezit la viaţă în 1982, când, intrat în administrarea cooperativei UJCOOP Brăila, a suferit transformări importante, în cupola sa montându-se o platformă rotativă pe care a funcţionat, timp de câţiva ani, un restaurant panoramic faimos în epocă.
Platforma rotativă, realizată de inginerul Nicolae Gazea, de la Uzina de Utilaj Greu "Progresul", încă mai există, însă repunerea ei în funcţiune nu intră în planurile de reabilitare a castelului de apă.
Din păcate, Brăila mai are de aşteptat până când va avea un observator astronomic în Grădina Mare. Perioada în care autorităţile locale ar fi putut cheltui fondurile nerambursabile primite de la Uniunea Europeană pentru implementarea acestei investiţii se încheie în luna decembrie 2015. Pentru că nu mai există timpul fizic necesar executării lucrărilor, autorităţile locale nu vor mai organiza încă o licitaţie pentru găsirea unui constructor. Primarul Aurel Simionescu promite, totuşi, că se va încerca accesarea de fonduri în actualul exerciţiu financiar european, până în 2020, pentru ca fostul castel de apă să intre, totuşi, în reparaţii. Când anume se va întâmpla acest lucru nimeni nu poate să spună cu exactitate.

 




Categorie articol: 

Comentarii