Deputaţii jurişti au adoptat cu 15 voturi favorabile şi cinci abţineri raportul de admitere al legii care reglementează desfăşurarea activităţii Agenţiei Naţionale de Integritate.
O mare parte a discuţiilor s-a axat pe subiectul confidenţialităţii declaraţiilor de patrimoniu, deputatul PSD Silvestru Lup susţinând că menţinerea într-o formă mai succintă a unor declaraţii publice face în continuare legea vulnerabilă din punct de vedere constituţional. "Filosofia Curţii Constituţionale nu a fost de a ascunde averea, pentru că devii vulnerabil chiar şi atunci când nu ai nimic", a argumentat Lup, însă prevederea referitoare la existenţa a două tipuri de declaraţie, unul public, celălalt confidenţial, a rămas în cadrul legii.
Prelungirea termenului de interdicţie de la un an la trei
Horia Georgescu a reuşit să convingă comisia să adopte prelungirea termenului de un an la trei a interdicţiei de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică pentru cei care au pierdut-o după ce au fost depistaţi că au luat o decizie în exerciţiul funcţiunii, în stare de incompatibilitate sau de conflict de interese. Un alt set de modificări a vizat regimul sancţiunilor. Astfel, Comisia juridică a decis că nerespectarea obligaţiei de a răspunde solicitărilor ANI se sancţionează cu amendă de 2000 de lei, spre deosebire de varianta Guvernului care prevedea 200 de lei pentru fiecare zi de întârziere. De asemenea, plafonul maxim al amenzii pentru nedepunerea la timp a declaraţiilor de patrimoniu şi de interese a fost coborât de la 10.000 la 2.000 de lei.
"Graba în adoptarea legii ANI se datorează comandamentului cetăţeanului"
Liderul grupului PDL din Camera Deputaţilor, Mircea Toader, a apreciat că graba cu care a fost dezbătută legea ANI nu se datorează vreunui comandament politic, ci comandamentului cetăţeanului, arătând că, dacă politicienii erau mai corecţi şi îşi declarau singuri averea, nu mai era nevoie de legea ANI.
"Forma iniţială care a intrat în Comisie este destul de mult schimbată, dovedind încă o dată că membrii Comisiei juridice şi-au adus aportul. Despre importanţa legii cred că nu mai e cazul să vorbim, nu datorită constrângerilor europene, ci pur şi simplu de nevoia pe care o au cetăţenii care ne-au ales, şi în general publicul larg trebuie să cunoască dacă în perioada unui mandat n-ai acumulat averi pe care nu le poţi justifica", a spus Mircea Toader.
"ANI este golită de conţinut pe tărâm practic"
Deputatul Ciprian Dobre a declarat, în plenul Camerei Deputaţilor că PNL va vota în favoarea noi legi ANI, deşi are rezerve faţă de eficienţa Agenţiei în condiţiile noului cadru legislativ în care îşi va desfăşura activitatea. Dobre a dat trei exemple comparative care ar arăta faptul că Agenţia Naţională de Integritate devine un instrument cu puteri reduse, care nu îşi mai poate îndeplini cu succes misiunea pentru care a fost înfiinţată. "Averea unui demnitar, pe vechea lege, putea fi verificată pe timp nelimitat. Azi, după expirarea mandatului sau încetarea ocupării funcţiei, averea îi poate verificată doar timp de un an", a spus Dobre. În al doilea rând, liberalul a arătat că interdicţia de a ocupa funcţii publice alese sau numite de către cei care au pierdut deja o asemenea funcţie, ca urmare a unui conflict de interese sau a incompatibilităţii, a fost limitată de la trei ani la un an. Al treilea argument este că inspectorul de integritate nu mai poate trimite direct documentaţia la Parchet sau la alte instituţii, acest lucru devenind un drept exclusiv al conducerii.
