Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Războiul din Pieţe

• Administraţia Pieţelor a reziliat contractele de închiriere pentru peste 70 de comercianţi din toate pieţele din oraş pe motiv că n-au contribuit aşa cum au promis la fondul de investiţii al companiei • doar 1 din 3 pieţari au dat o parte din bani • de cealaltă parte, comercianţii acuză un abuz şi spun că sunt o grămadă de vicii de procedură şi hibe în actele oficiale privitoare la fondul de investiţii • primarul municipiului le atrage atenţia că procurorii anticorupţie sunt deja cu ochii pe Pieţe

 

Război la baionetă între Administraţia Pieţelor şi comercianţi. Compania care administrează pieţele le-a reziliat unor agenţi economici contractele de închiriere pentru spaţiile comerciale ocupate pe motiv că nu au contribuit, aşa cum s-au angajat prin contract, la fondul de investiţii al APT. În fapt, doar unul din trei comercianţi a dat bani la acest fond, dar nici aceştia în sumă completă, în timp ce restul s-au făcut că plouă, adică n-au dat nimic. Ca să vă faceţi o idee asupra fenomenului, vă spunem că Administraţia Pieţelor ar fi trebuit să strângă în 5 ani aproape 1,1 milioane de lei la acest fond special. În realitate, s-au adunat acolo puţin peste 100.000 lei, adică nici 10% din suma promisă. Mai mult, APT spune că după reziliere unii dintre comercianţi au venit cu facturi cel puţin “ciudate” ca să justifice investiţii pe care le-ar fi făcut singuri în spaţiile pe care le ocupau în pieţe: achiziţii de duşuri, mobilier, sau maşini de transport marfă. Ca o paranteză, pe toată perioada în care ar fi trebuit să contribuie la fondul de investiţii, chiriaşii au beneficiat de două avantaje importante: perioadă de contract mai lungă şi tarif redus. De cealaltă parte, pieţarii vizaţi de măsura rezilierii spun că, deşi ei au avut bunăvoinţă, greşeli ale Administraţiei Pieţelor i-au determinat să refuze într-un final să facă viramentele. Nu li s-au emis facturi pentru această contribuţie ca să le poată plăti legal, lipsa unor studii de fezabilitate şi a unui plan de modernizare a pieţelor aprobat de CLM sunt doar câteva dintre reproşurile comercianţilor. Primarul Marian Dragomir spune că trebuie găsită soluţia legală pentru a rezolva lucrurile şi atrage insistent atenţia asupra faptului că în toată această poveste trebuie să primeze interesul comunităţii, la modul general, şi al brăilenilor care-şi fac cumpărăturile în pieţele din municipiu, în mod special.

 

Reclamaţii peste reclamaţii

Supărare mare în rândul comercianţilor din pieţele brăilene care spun că sunt ameninţaţi cu evacuarea de către APT Brăila. Pe adresa redacţiei au sosit în ultima perioadă mai multe sesizări cu privire la tensiunea existentă între cele două tabere. Una dintre reclamaţii este intitulată “Cum se distruge comerţul din pieţele brăilene de către mafia din DAPT Brăila cu acordul noului primar Dragomir Marian” şi este semnată # Rezist”. Expeditorul spune că deţine două spaţii comerciale în pieţe şi că este un chiriaş mai vechi al APT. “Plătesc chirii de peste 20 de ani şi nu am întâlnit până acum (strigător la cer) o mafie mai mare şi un interes de distrugere şi denigrare a comercianţilor ce sunt priviţi ca nişte sclavi şi nu ca nişte moşieri. Concret, în acest moment comercianţilor li se pregăteşte evacuarea pentru simplul fapt că nu sunt de acord să dea bani pentru investiţii în pieţele brăilene, care nu le aparţin, în fapt ei sunt ameninţaţi cu evacuarea cu toate că nu au restanţe financiare către DAPT. Domnul primar Dragomir susţine că investiţiile se fac pe banii DAPT dar, de fapt, ele se fac pe banii comercianţilor. Aceştia sunt ameninţaţi cu evacuarea de către domnul Cerviş George de la contracte, doamna Constantin Silvia - director comercial şi, nu în ultimul rând, de noul director Drăguţ, dacă nu se plătesc banii ceruţi pentru modernizări. Nu înţelegem de ce, de fiecare dată când se schimbă primarul şi conducerea DAPT, comercianţii trebuie să stea cu frica în sân că se vor face alte licitaţii cu toate că şi noi am câştigat dreptul de folosire a spaţiilor tot în urma unor licitaţii. În anul 2010 comercianţii au mai trecut prin această teroare când s-a încercat să se facă licitaţii peste licitaţii organizate de fostul director Simona Drăghincescu. Tot în 2010, au contestat HCLM în instanţă, aceasta recunoscând chiriaşilor dreptul de folosire a spaţiilor date în urma unor licitaţii, obligând DAPT-ul să recunoască acele contracte, anulând licitaţia. Pentru organizarea licitaţiei, fosta conducere (Bălan Costel, Constantin Silvia, Cerviş George şi actualul director Drăguţ) au pus în vânzare caiete de sarcini la preţul de ATENŢIE 180 RON bucata. Ne întrebăm unde sunt sutele de milioane încasate din vânzarea caietelor de sarcini, sume care trebuia returnate comercianţilor întrucât instanţa de judecată a hotărât irevocabil că acea licitaţie este nulă. Am avea o întrebare pentru domnul primar Dragomir: dacă stă cu chirie şi proiprietarul i-ar impune să modernizeze imobilul închiriat, cum ar reacţiona? Suntem singurul oraş din ţară unde chiriaşii sunt obligaţi şi ameninţaţi să dea bani pentru modernizarea pieţelor din oraş”.   

 

Administraţia Pieţelor a colectat sub 10% din suma propusă

Reporterii “Obiectiv” au luat legătura cu reprezentanţii conducerii Administraţiei Pieţelor şi Târgurilor pentru a afla ce se întâmplă. Directorul companiei, Drăguţ Meluţa, a explicat că, de fapt, comercianţii nemulţumiţi au semnat de bună voie în 2011 - 2012 un act adiţional la contractul de închiriere prin care se angajaseră că, anual, vor contribui cu 200 lei pentru fiecare metru pătrat ocupat în pieţele locale la fondul de investiţii al APT. La schimb, au beneficiat de două prevederi avantajoase, în comparaţie cu acei comercianţi care au ales să nu semneze actul adiţional în discuţie, şi anume, o chirie redusă şi o perioadă contractuală de 5 ani faţă de doar 3 ani - perioada standard. “În total, dintre cei 470 de comercianţi din pieţele din municipiu, 73 au semnat un act adiţional la contractul de închiriere prin care şi-au asumat fie executarea cu resurse proprii a unor investiţii în spaţiile pe care le ocupă, dar cu obligaţia să obţină acordul nostru prealabil cu privire la ce îmbunătăţiri au de gând să facă, fie contribuirea cu o anumită sumă la un fond de investiţii al APT Brăila, iar noi să facem modernizarea în mod unitar. A fost alegerea lor. În schimb, cei 73 de chiriaşi au beneficiat de o perioadă de contractare mai mare şi de un tarif de închiriere mai mic decât ceilalţi comercianţi. Pentru că nu se conformau cu privire la investiţiile asumate, în 2014 compania le-a atras atenţia cu privire la obligaţia contractuală şi asupra riscului rezilierii. A venit însă momentul ianuarie 2017 când a expirat perioada celor 5 ani contractuali, iar când am tras linie din cele circa 1,1 milioane lei care ar fi trebuit colectaţi, doar puţin peste 100.000 lei au fost efectiv strânşi în acest fond. Actul adiţional spune că în caz de nerspectare a termenului scadenţei şi a sumelor prevăzute, contractul de închiriere se va rezilia de drept, ceea ce s-a şi întâmplat, la finele lunii ianuarie 2017. Cum contractul între părţi nu reprezintă titlu executoriu, nu putem trece la evacuarea comercianţilor astfel că ei rămân în continuare în spaţiile ocupate şi nu este exclus să ajungem la instanţă pentru această procedură. În tot acest răstimp ei au obligaţia de a achita chiriile prevăzute în contracte care oricum sunt mult mai mici faţă de nivelul pieţei imobiliare locale şi sub media naţională a tarifelor practicate în pieţele agroalimentare”, a punctat sursa citată. Întrebată cum au reacţionat chiriaşii după reziliere, Drăguţ a explicat că o parte dintre ei au venit acum, în martie, şi şi-au exprimat dorinţa să achite pe loc sumele asumate prin contract, doar că era prea târziu “contractele sunt nule de la finele lui ianuarie”. Alţii au venit cu documente prin care au încercat să demonstreze că ar fi făcut singuri investiţii în spaţiile ocupate. “În afară de faptul că nu au venit să ne anunţe din timp cu privire la ce modernizări au de gând să facă în spaţiul ocupat şi nu ne-au chemat la recepţia finală a lucrărilor, unii dintre ei au venit cu facturi care să dovedească faptul că au realizat investiţiile. Nu mică ne-a fost surpriza când am constatat că printre facturi se numărau achiziţii de duşuri, mobilier, vestiare, birouri, lăzi frigorifice, maşini de transportat marfă, adică mijloace fixe pe care ei şi le pot lua oricând dacă pleacă de acolo şi cu care în mod evident nu putem încărca inventarul patrimoniului public al pieţelor. La acest moment am constituit o comisie specială care analizează dosarele cu facturi de investiţii depuse de comercianţi”, a mai spus directorul APT Brăila.

 

Chiriaşii rămân în spaţiile ocupate

Cum majoritatea comercianţilor ale căror contracte au fost reziliate sunt din zona Piaţa Halelor, reporterii “Obiectiv” au solicitat un punct de vedere şi din partea Asociaţiei Comercianţilor şi Producătorilor Privaţi Brăila. Preşedintele acestei organizaţii patronale, Florin Leontescu a punctat tranşant că vina nu este doar a comercianţilor, ci şi a conducerii APT Brăila care a gestionat prost întreaga poveste. “În anul 2011 s-a încheiat un protocol de colaborare între SC APT SA şi asociaţie având că obiect modernizarea Pieţei Halei Centrale, conţinutul suferind în timp o serie de modificări în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii APT SA şi ai instituţiei Primarului. Conform acestui protocol trebuia să se demareze un program ce viza modernizarea pieţei Hala Centrală, iar comercianţii din spaţiile aflate în interiorul Halei urmau să contribuie cu sume repartizate funcţie de spaţiul ocupat, dar asta numai după consultarea Asociaţiei şi obţinerea proiectului de modernizare cu avizele aferente, aşa cum reieşea din toate protocolele şi tranzacţiile încheiate între părţi. Deşi acest program de modernizare nu a fost dus la îndeplinire de către APT SA până în prezent, comercianţii din Piaţa Hala Centrală au fost obligaţi să semneze actele adiţionale şi, mai mult, acest model de act adiţional s-a extins asupra comercianţilor din toate Pieţele sub formularea «obligării de a investi» şi nu de «a contribui» la fondul de investiţii al administraţiei pieţelor. Pentru a se putea plăti această taxă de contribuţie/investiţie, era obligatoriu ca APT SA să aibă emisă de către CLM o hotărâre în acest sens şi, apoi să emită facturi către fiecare comerciant în parte, ceea ce nu s-a întâmplat. Am încercat pe cale amiabilă să stingem acest conflict, până în prezent nu am primit niciun răspuns oficial la demersurile adresate către APT SA  şi Instituţia Primarului. Suntem deschişi la un dialog constructiv pentru rezolvarea acestor incidente. Nu considerăm a fi vina exclusivă a comercianţilor (aşa cum induc această idee cei din conducerea APT) şi apreciem că acest conflict s-ar aplana în condiţiile în care, actele adiţionale s-ar prelungi prin aprobare tacită, în aceleaşi condiţii ale contractului iniţial, cum de altfel, funcţionează în prezent”, ne-a declarat Leontescu.

 

Bălan: “Există studiu de fezabilitate şi plan investiţional la Hala Centrală!”

Cu privire la acest conflict, fostul director al APT SA, Costel Bălan a punctat că, până la plecarea sa de la conducerea companiei, a fost realizat totuşi planul de modernizare al clădirii Halei Centrale, ajungându-se până la finalizarea studiului de fezabilitate. “Există un protocol care vizează numai Hala Centrală privind modernizarea pieţei. În perioada mandatului meu s-a făcut studiul de fezabilitate şi urma să fie bugetat pentru executare şi toate procedurile care urmau. În studiul respectiv s-a prezentat tot ce trebuia făcut în Hala Centrală, ţinând cont de faptul că este o clădire istorică. Eu le-am arătat comercianţilor când s-au făcut primii paşi cu acest plan de investiţii, repet cu referire doar la clădirea Halei Centrale. Pentru celelalte pieţe a existat un alt plan de investiţii care se continuă punctual, aşa cum este cazul la Microhală ori Piaţa Viziru, şi discutăm aici de un plan de dezvoltare care se făcea în funcţie de bugetul companiei. Mai departe, ce s-a întâmplat nu mai ştiu pentru că, între timp, am plecat, iar în iunie fac un an de când am părăsit compania. În ce priveşte neemiterea de facturi, într-adevăr, îmi aduc aminte că au existat discuţii în contradictoriu pe această temă. Aici este un aspect în privinţa căruia trebuie să răspundă partea economică din companie”, a încheiat sursa citată.

 

Răul a fost făcut

În opinia primarului municipiului, răul deja a fost făcut în toată această poveste, iar acum nu rămâne altceva decât să fie identificată soluţia legală pentru a rezolva problema. De asemenea, edilul şef vede o culpă colectivă, adică atât a comercianţilor care n-au văzut ce-au semnat, dar şi a Administraţiei Pieţelor care nu a urmărit din timp încasarea sumelor la fondul de investiţii şi nici nu a informat Consiliul de Administraţie al companiei şi, mai departe, CLM cu privire la această problemă. “Părerea mea este că oamenii au fost păcăliţi, sau au semnat nişte contracte fără să citescă cu atenţie clauzele sau poate n-au înţeles ce semnează. Cert este că avem în momentul de faţă contracte semnate care trebuia să producă efecte şi a căror neîndeplinire va atrage răspunderea unor persoane din toate sferele de decizie implicate în această poveste şi nu vreau să fac acum nominalizări în acest sens. Este vina comercianţilor că n-au citit clauzele semnate, dar şi a Adminsitraţei Pieţelor care nu a urmărit clauzele contractuale şi încasarea sumelor de bani. Nu s-a făcut nici o informare către Consiliul de Administraţie al societăţii privind restanţele la plată. Dacă s-ar fi făcut asta, se putea interveni la timp pe recuperarea sumelor. Pentru că una este să-i spui omului că ai să-mi plăteşti lunar 1 leu şi alta este să vii acum, după 5 ani, şi să-i spui că are de plătit x lei. Contractele semnate trebuie respectate pentru că mai avem o situaţie în care contractele de la Piaţă au fost ridicate acum câţiva ani de către o instituţie de control şi actele respective încă se mai află acolo”, ne-a declarat primarul Marian Dragomir. De precizat că în urmă cu doi ani procurorii anticorupţie au ridicat de la APT Brăila mai multe documente privitoare la activitatea companiei, inclusiv copii ale contractelor de închiriere pentru spaţiile comerciale din pieţele publice.   




Categorie articol: 

Comentarii