Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Război pe 3,5 milioane euro

* CUP Dunărea se pregătește de proces cu Ministerul Dezvoltării pentru corecția de 3,5 milioane euro la contractul pentru stația de captare și tratare a apei Chiscani * totul a plecat de la concluzia celor de la Auditul Național care au spus că nu ar fi corect să accepți la licitație doar firmele care au înregistrat profit * "Tancrad" este liderul asocierii care a câștigat în 2011 contractul pentru lucrările la acest obiectiv investițional * deocamdată operatorul de apă-canal așteaptă răspunsul la contestația depusă la Autoritatea de Management, iar dacă va fi unul negativ, merge la instanță * "Să ne uităm numai la ce s-a întâmplat cu lucrările de reabilitare la Calea Galați, unde am văzut cu toții la ce complicații s-a ajuns din cauza problemelor economice și financiare ale firmei adjudecatare", s-a justificat directorul economic al CUP Dunărea, Ionel Avram

 

 

Brăila, din nou victimă într-o poveste care seamănă izbitor cu mega-eșecul investiției de la bulevardul Dorobanților. CUP Dunărea s-a trezit bună de plată după ce auditul național a ridicat stegulețul roșu la licitația privind atribuirea unui contract baban pe parte de rețea de apă-canal în municipiu. Ca și la Dorobanți, firma "Tancrad" este implicată ca adjudecatar al contractului în discuție, fiind, dacă vreți, un fel de numitor comun al umbrei amenințătoare a eșecului, măcar și parțial, în ambele investiții. Spre deosebire de proiectul de la bulevard, unde, după cum vă aduceți aminte, municipalitatea a pierdut definitiv bătălia la instanță, într-un mod de-a dreptul pueril, din cauza acelui închipuit incendiu pe biroul unui funcționar public din Primărie, operatorul de apă-canal și-a angajat serviciile celei mai tari case de avocatură. În apărarea sa compania punctează faptul că niciunul dintre participanții la licitația câștigată de "Tancrad" & Co nu a comentat în vreun fel, ori contestat, cerința asupra căreia Auditul Național a atras atenția spunând că este neconcurențială, și anume pretenția ca ofertanții să fi obținut profit. Mai mult, dă ca exemplu eșecul reabilitării Căii Galați unde câștigătoare a fost desemnată o firmă aflată în dificultate, intrată în insolvență, și care n-a putut duce la bun sfârșit lucrările. Revenind la contractul de la CUP Dunărea, miza este consistentă pentru că discutăm de câteva milioane de lei pe care Ministerul Dezvoltării le cere acum imperativ CUP Dunărea sub amenințarea popririi conturilor, chiar și cu riscul blocării în totalitate a serviciului de utilitate publică apă-canal-epurare.

 

Se așteaptă răspunsul la contestație

 

Joc de glezne la CUP Dunărea Brăila în așteptarea marii bătălii pentru a scăpa de corecția de 16,4 milioane lei dictată de Auditul Național la contractul de lucrări "Reabilitare captare Chiscani, stație de tratare Chiscani, stații de pompare și de clorinare, reabilitare și extindere rețele de apă și apă uzată pe străzi comune - Aglomerația Brăila". După ce a primit ca un trăznet vestea de la Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Dezvoltării că este bună de plată, CUP Dunărea a cerut de urgență permisiunea consilierilor municipali să contracteze serviciile specializate ale unei case de avocatură cu renume și imediat a formulat o contestație la demersul ministerului. "La finele lunii decembrie anul trecut noi am făcut contestație la Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Dezvoltării și la acest moment așteptăm un răspuns în funcție de care vom stabili ce e de făcut în continuare în sensul inițierii în instanță a unui proces", ne-a declarat Ionel Avram, directorul economic al CUP Dunărea.

Înainte de a intra mai departe în culisele contractului, se impune însă o mică trecere în revistă a evenimentelor petrecute până acum.

În 2011 CUP Dunărea a lansat în SEAP (sistemul electronic de achiziții publice) contractul P1-Y "Reabilitare captare Chiscani, stație de tratare Chiscani, stații de pompare și de clorinare, reabilitare și extindere rețele de apă și apă uzată pe străzi comune - Aglomerația Brăila". Totul s-a întâmplat în cadrul mega-proiectului cu valoare de peste 400 milioane lei, derulat de CUP Dunărea Brăila prin accesarea fondurilor disponibile prin Programul Operațional Sectorial POS Mediu, din care 77,18% reprezenta grantul european, 11,8% era contribuția de la bugetul de stat, 1,81% - contribuția comunităților unde se fac lucrările și 9,21% era contribuția CUP Dunărea ca operator public al serviciului de apă-canal în înreg județul. La procedura de achiziție în cadrul P1-Y s-au înscris 5 ofertanți, firme române și străine, printre care și asocierea "Tancrad" & "Arcon AG" SRL, care, în final, și-a adjudecat lucrările la prețul de 70,782 milioane lei, fără TVA. Contractul a fost semnat în iulie 2011, pe vremea fostului manager CUP Dunărea, Mihail Chiriță, iar la o lună diferență asocierea adjudecatară a demarat lucrările, investiția fiind deja recepționată de mai mulți ani. Ca o paranteză, cei de la "Tancrad" au mai reușit să câștige, în asociere cu același "Arcon AG" SRL, și alte două contracte din cadrul POS Mediu etapa I Brăila: este vorba despre P2-Y "Reabilitare și extindere rețele de apă și canalizare pe străzi separate Aglomerarea Brăila" (34,659 milioane lei, fără TVA), precum și de P3-Y "Reabilitare captare Gropeni și stație de tratare, stații de pompare apă brută și potabilă, conducte principale apă brută și potabilă - Sistem Regional" (56,561 milioane lei, fără TVA). În total, a fost vorba despre 3 contracte, însemnând aproximativ 162 milioane lei, undeva la 35 milioane euro, la cotația de acum. Recepția finală la toate contractele din cadrul POS Mediu Brăila etapa I a fost deja realizată de ani buni, iar sistemul este funcțional. Mai mult, între timp CUP Dunărea și-a pregătit documentele pentru accesarea celei de a doua etape din același POS Mediu. Numai că surpriză: anul trecut în noiembrie, compania a primit o adresă din partea Ministerului prin care i se comunica faptul că în urma unor verificări realizate de Auditul Național la mega-proiectul în valoare de peste 400 milioane lei derulat de companie, a fost semnalată o problemă în cazul contractului P1-Y "Reabilitare captare Chiscani, stație de tratare Chiscani, stații de pompare și de clorinare, reabilitare și extindere rețele de apă și apă uzată pe străzi comune - Aglomerația Brăila",  aplicându-se totodată și o corecție pe care ministerul o impută acum CUP Dunărea. Nota de plată aferentă a fost stabilită la 25% din valoarea contractului, mai precis în cuantum de 16,46 milioane lei. Abia după acest moment compania a aflat că, de fapt, în 2012 Auditul Național a realizat verificări în ce privește implementarea proiectelor accesate în cadrul POS Mediu, iar în cazul Brăilei stegulețul roșu a fost ridicat la contractul P1-Y. Mai mult, corecția din partea Auditului Național a fost achitată deja de statul român care a plătit 16.466.655,2 lei (3.554.547 euro), iar acum, autoritatea de management din cadrul Ministerului Dezvoltării încearcă să recupereze suma respectivă de la Companie, chiar dacă autoritățile brăilene nu au fost informate despre această corecție. În acest context, în decembrie 2017, reprezentanții CUP Dunărea, au solicitat ajutorul Primăriei pe această speță, în ideea achiziționării serviciilor unei firme de avocatură profesioniste, pentru a dezamorsa cazul și pentru a nu se ajunge la un proces.

 

Cum se apără CUP Dunărea

 

Revenind la situația din prezent, conducerea companiei de utilități Dunărea Brăila a comentat pe marginea acestui subiect punctând o serie de aspecte care, cel mai probabil, vor constitui fundația pe care operatorul de apă-canal își va construi apărarea în eventualitatea în care se va ajunge la instanță. "În primul rând,  nouă nu ni s-a solicitat un punct de vedere la momentul la care cei de la Audit au concluzionat că procedura derulată atunci pe partea de contractare nu a permis tuturor participanților să își depună oferta și au stabilit o corecție. Statul român, prin scrisoarea din 15 noiembrie 2012 își asumă plata acestor corecții, fără să solicite un punct de vedere beneficiarului, CUP Dunărea Brăila, așa cum este procedura și la nivel național și la nivel european. A plătit din bugetul statului către Comisia Europeană acești bani și la momentul ăsta se întoarce împotriva noastră pentru faptul că nu a respectat măsura de recuperare a banilor de la beneficiarul final. Dar atenție, toată documentația aferentă licitației a fost avizată de către toți factorii decizionali de la nivel central, inclusiv de către Autoritatea Națională de Monitorizare a Achizițiilor Publice care nu a ridicat nici o obiecție. Mai mult, niciunul dintre agenții economici care au participat nu a contestat caietul de sarcini pentru acea licitație sau nu a cerut vreo clarificare. Care a fost de fapt problema semnalată de Audit? Au considerat că solicitarea autorității contractante ca ofertanții să facă dovada că au obținut profit în anii anteriori licitației ar fi putut împiedica și alte firme să participe la procedura de achiziție publică. Altfel spus, a fost interpretată ca fiind o condiție restrictivă. Ca specialist mi se pare o cerință absolut firească aceea ca ofertanții să fi obținut profit. Să ne uităm numai la ce s-a întâmplat cu lucrările de reabilitare la Calea Galați, unde am văzut cu toții la ce complicații s-a ajuns din cauza problemelor economice și financiare ale firmei adjudecatare a lucrărilor. Nu este normal ca după atâția ani de la încheierea unui contract care, repet, trece de toate filtrele și toate verificările autorităților naționale și europene, să ne trezim acum cu o corecție de natura aceasta și pe un motiv de genul acesta. Sperăm să nu se ajungă în instanță. Dacă nu ni se acceptă contestația, următoarea cale ar fi instanța", ne-a declarat Ionel Avram, explicând că în situații similare s-au trezit și alți operatori din țară care au derulat proiecte investiționale prin accesarea POS Mediu, context în care se întrevede soluția încadrării acestor corecții pe Ordonanța 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice pentru Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013.

De altfel și directorul general al CUP Dunărea, Silviu Mangiurea a punctat că se speră la încadrarea în prevederile acestui act normativ: "Noi am fost la Ministerul Dezvoltării, am vorbit. În principiu, ne încadrăm în prevederile acestei ordonanțe, dar preferăm să fim siguri. Să nu avem surprize”.

 

Dorobanților, Bulevardul incompetenților

 

Ar fi practic a doua oară când Brăila are o surpriză total neplăcută în ce privește cheltuirea banilor europeni, cunoscută fiind povestea fără sfârșit a investiției de circa 30 milioane euro, cu modernizarea bulevardului Dorobanților. Culmea, și acolo tot de numele "Tancrad" dăm printre firmele adjudecatare a lucrărilor, tot despre bani europeni vorbim și tot despre o corecție de zeci de milioane de lei aplicată ca sancțiune de către același Audit Național. La vremea respectivă instituția a luat la verificat toate proiectele României finanțate de Axa II a Programului Operațional Regional, așadar inclusiv proiectul de la Brăila. În cazul nostru au fost formulate obiecțiuni în legătură cu o serie de criterii restrictive impuse participanților la licitația pentru bulevard, printre care o prevedere care impunea ofertanților să facă dovada deținerii ori închirierii unor stații de betoane și asfalt pe o rază de câteva zeci de kilometri în jurul orașului. Această cerință, au spus cei de la Audit, ar fi îngrădit accesul la licitație pentru posibili ofertanți. În consecință, Ministerul Dezvoltării, a anunțat că a fost aplicată o corecție cu 25% în minus în contul banilor pe care Comunitatea Europeană se angajase să-i investească în proiectul cu bulevardul Dorobanților. Primăria Brăila a contestat la instanță această decizie dar a pierdut bătălia, pe motiv că autoritatea locală nu s-a prezentat în instanță. Vina pentru această greșeală aparține fostului secretar general al Primăriei, Mircea Fudulaiche, care între timp a și demisionat din funcție, acesta susținând că de vină pentru ratarea termenului de recurs ar fi fost un incendiu petrecut chiar în biroul său, incident în care s-ar fi distrus mai multe documente, inclusiv adresa cu comunicarea de la Înalta Curte.




Categorie articol: 

Comentarii