Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Răsturnare de situaţie! Fără teste grilă la BAC şi Evaluarea Naţională

• deşi în urmă cu doar o săptămână se anunţase că subiectele la cele două examene vor conţine 40% întrebări de tip test grilă, ministrul interimar al Educaţiei, Rovana Plumb, a hotărât că nu se va mai face nicio modificare în acest an şcolar • decizia acesteia vine în urma consultărilor cu reprezentanţii profesorilor, părinţilor şi elevilor

 

Alba-neagra cu subiectele la examenele de Bacalaureat şi Evaluare Naţională! Deşi în urmă cu o săptămână şeful Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare anunţa că cerinţele la probele de română şi matematică vor conţine într-un procent de 40% teste grilă, ministrul interimar al Educaţiei, Rovana Plumb, vine şi spune că nu se va mai face nicio modificare în structura subiectelor în acest an şcolar.

La scurt timp după ce toată lumea a fost bulversată de noutăţile anunţate, Rovana Plumb s-a întâlnit cu reprezentanţii profesorilor, părinţilor şi ai elevilor. Conform unui comunicat publicat pe site-ul Ministerului Educaţiei, întâlnirea a avut ca scop “găsirea celor mai bune soluţii, astfel încât noile tipuri de subiecte să ofere o evaluare obiectivă a cunoştinţelor candidaţilor, în concordanţă cu programa şcolară şi cu prevederile legale în vigoare”.

Astfel, în urma consultărilor, s-a decis ca elevii din clasele a VIII-a şi a XII-a să susţină examenele de finalizare a ciclurilor de învăţământ gimnazial (Evaluare Naţională) şi liceal (Bacalaureat) după acelaşi format de subiecte ca în anul şcolar anterior.

Am solicitat consultări cu sindicatele din învăţământul preuniversitar, cu Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi, cu Consiliul Naţional al Elevilor, cu cadrele didactice, pentru a lua cea mai bună decizie în ceea ce priveşte modul în care copiii noştri vor trece cu bine, în acest an şcolar, Evaluarea Naţională, respectiv examenul de Bacalaureat. Am ajuns la concluzia că în timpul jocului nu se schimbă regulile. De aceea, în acest an şcolar nu se aplică nicio schimbare privind formatul variantelor de subiecte, a declarat Rovana Plumb, ministru interimar al Educaţiei.

Reamintim că, iniţial, scopul introducerii testelor grilă a fost acela de a de a reduce, sau chiar chiar elimina, diferenţele dintre notele de la evaluare şi cele de la contestaţii.

 

Subiectele la română, modificate semnificativ în ultimii 15 ani

O analiză a subiectelor date la Bacalaureat în ultimii 15 ani efectuată de profesoara Irina Ţoţan de la Liceul “Simion Stolnicu” din Comarnic, judeţul Prahova, arată cât de mult s-au schimbat subiectele la proba de limba română pe parcursul acestor ani.

“Dacă în 2004-2006, se punea accent şi pe competenţe de comunicare reală, ce urmăreau exprimarea corectă, bogăţia vocabularului, simţul limbii, prin itemii de la Subiectul I, în anii următori se valorifică mai mult abilităţile de analiză literară sau noţiunile de teorie literară”, a declarat aceasta pentru cei de la edupedu.ro.

Prof. Irina Ţoţan susţine că textele literare alese la subiectul I al probei sunt din toate genurile literare, mai dificile fiind cele lirice, faţă de care elevii sunt reticenţi, pentru că presupun aptitudini de decodare, iar limbajul poetic este, de multe ori, inaccesibil, fără o pregătire prealabilă. Tocmai de aceea, evaluarea este subiectivă, textele literare având multiple interpretări, profesorul trebuind să urmărească capacitatea elevului de a fi cât mai aproape de text, în măsura abilităţilor sale reale de analiză.

“Trecerea la textele nonliterare sau de graniţă pentru subiectul I a adus falsa impresie că abordarea este mai facilă. Chiar dacă itemii sunt doar în număr de cinci, presupun înţelegerea textului, care de multe ori este dificilă. Elevii nu citesc cu atenţie fragmentul, caută răspunsurile secvenţial, de aceea nu primesc punctajul întreg. Textele argumentative implică şi ele stăpânirea unor abilităţi şi competenţe, indiferent de formula abordată de-a lungul timpului. Pe lângă structura fixă, aceste scrieri presupun cunoştinţe din toate domeniile culturale, capacitatea de a face conexiuni între argumentele aduse şi exemplele edificatoare. Aceste cerinţe sunt punctate foarte bine, însă puţin elevi primesc punctajul maxim, pentru că nu ţin cont de particularităţile acestui tip de text”, a mai afirmat aceasta pentru edupedu.ro.

În ceea ce priveşte subiectul III, potrivit sursei citate, acesta consideră că deşi s-a ajuns la limita minimă de 400 de cuvinte, multi absolvenţi nu reuşesc să scrie niciun rând la acest subiect, bazându-se, greşit, pe rezolvarea completă şi corectă a celorlalte cerinţe, care să aducă o notă de trecere sau un rezultat satisfăcător.




Categorie articol: 

Comentarii