Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Râdem, glumim, dar şi plătim

E haios premierul Mihai Tudose. Serios acum: premierul are vorbele la el, are simţul umorului, ştie să facă glume bune. Două dintre ele, din şedinţa de guvern de ieri: „D-le Romaşcanu, dacă sunteţi drăgut şi dvs să participaţi la şedinţă... Ştiu, ştiu, minister mare, greu, sunteţi copleşit”, i s-a adresat premierul fostului director CanCan şi Libertatea, acum ministru al Culturii, întârziat la şedinţa de ieri. „Ca să închei într-un ton optimist, pe ordinea de zi de astăzi avem un punct al d-lui ministru Daea care, după ce a terminat tot ce avea cu oaia, a ajuns la ambalaj - este vorba despre un ajutor de minimis pentru lână. Nu, nu mai luaţi cuvântul, lăsaţi-ne. Închidem oaia. Înţeleg că, dacă am terminat şi cu lâna, e gata”. Veselie mare la şedinţa de guvern!

Totuşi, partea mai puţin veselă este că, ţinând cont de atmosfera de lucru din guvern – aia publică, filmată şi transmisă în direct de toată presa – se poate trage o singură concluzie: premierul, ca şi marea parte a populaţiei, nu are deloc o părere bună nici despre cancanistul de la Cultură, nici despre „oaia” de la Agricultură. Semn că, de fapt, Mihai Tudose nu i-ar fi vrut în echipa sa. Se vede că, precum şi alţi membri ai Guvernului, cei doi au fost impuşi acolo. Faptul că premierul îi desconsideră public nu face decât să confirme această ipoteză. Chiar dacă, de fapt, desconsideră întreaga echipă guvernamentală.

Dar guvernarea nu este una veselă, ba dimpotrivă. Lucrurile devin din ce în ce mai triste când ne gândim că toată această veselie trebuie plătită. Şi nu de Daea, nici de Romaşcanu, nici măcar de Tudose. De undeva trebuie luaţi bani pentru a plăti toată comedia asta. Se pare că nu prea merge cu impozitarea veniturilor firmelor, nici cu impozitul de solidaritate, nici cu desfiinţarea Pilonului II de pensii obligatorii. Acum se încearcă varianta taxării firmelor care au angajaţi fără normă întreagă. Mai exact, prin obligarea firmelor de a plăti contribuţii de sănătate şi pensii la nivelul salariului minim pe economie în cazul angajaţilor cu normă parţială. Şi ar fi cam 500.000 de asemenea angajaţi part-time în România. Există şi nişte excepţii: pensionarii, studenţii sau cei care mai au, la alt angajator, un contract cu normă întreagă. Dar tot mai rămân vreo 360.000. Şi, pe măsură ce salariul minim tot creşte, vor fi şi mai mulţi. Dar, evident, Guvernul nu s-a gândit la asta. Nu s-a gândit nici dacă firmele în cauză îşi permit noile cheltuieli suplimentare, pe lângă majorarea continuă a salariului minim. Cum, evident, nu s-a gândit nici ce se întâmplă în cazul în care un salariat are două contracte de câte 4 ore la două firme diferite – plătesc ambele firme contribuţii întregi? Plăteşte doar una? Nu mai plăteşte niciuna? Dar în cazul angajatului care are 3 contracte a câte 2 ore? Sunt atâtea alte situaţii particulare la care Guvernul nu s-a gândit, încât garantat noua măsură va crea mai mult haos decât va aduce bani la buget. Ca să nu mai vorbesc că va spori şi mai mult munca la negru.

De fapt, toate încercările astea heirupiste de a aduce mai mulţi bani la buget, pentru a susţine populismele şi fantasmagoriile din programul de guvernare, vor face mai mult rău decât bine. Şi degeaba râdem la glumele premierului Tudose, pentru că în final tot populaţia va achita nota de plată.




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii