Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

PSD zdrobit la alegeri

• potrivit Exit-Poll-ului Curs-Avangarde prezentat la ora 21:00 cu datele colectate, ieri, până la ora 19:30, PSD şi PNL se aflau la egalitate cu un scor de 25,8% • foarte aproape, Alianţa 2020 USR PLUS ar fi obţinut 23,9%, în timp ce Pro România - 5,7%, UDMR - 5,4%, PMP - 5,2% • cert este că românii au ieşit masiv la vot atât la Alegerile Europarlamentare, cât şi la Referendumul pe Justiţie: aproape 9 milioane de români (49%) la Europarlamentare şi peste 7,5 milioane (41,27%) la Referendum • la Brăila, prezenţa la vot a fost de 44,07% la alegerile pentru Parlamentul European şi 36,88% la Referendum

 

Surpriză de proporţii la Alegerile Europarlamentare şi Referendumul Naţional pentru Justiţie din 26 mai. Exit-poll-ul realizat de Curs-Avangarde la Alegerile Europarlamentare, publicat la ora 21:00 după închiderea secţiilor de votare, însă pe datele colectate până la ora 19:00, a venit ca o lovitură de trăsnet pentru social-democraţi. Mai exact, potrivit sondajului, PSD şi PNL se aflau la egalitate, cu 25,8%, urmate îndeaproape de Alianţa 2020 USR PLUS cu 23,9%. Potrivit sondajului, pragul electoral de 5% a mai fost depăşit doar de următoarele partide: Pro România 5,7%, UDMR cu 5,4% şi PMP cu 5,2%. ALDE ar fi obţinut doar 4,9%, iar ceilalţi 3,3%.

De altfel, aceste alegeri au înregistrat o prezenţă zdrobitoare la vot: 49,01% adică 8.954.310 dintre români participaseră la vot la Alegerile Europarlamentare şi 7.540.958 (41,27%) la Referendum din cei peste 18 milioane de alegători înscrişi pe liste permanente şi speciale, până la ora 21:00, când s-au închis secţiile de votare. În judeţul Brăila prezenţa la urne a fost de asemenea una însemnată, chiar dacă mult mai mică faţă de media naţională. Judeţul nostru s-a situat pe locul 32 în topul naţional al prezenţei la urne privind alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European, adică 127.646 (44,07%) dintre cei 289.642 de alegători aşteptaţi la vot. De asemenea, pe locul 27 în topul naţional al prezenţei în cazul Referendumului. Discutăm despre 106.835 de votanţi (36,88%). Cel puţin aşa arăta situaţia la ora închiderii ediţiei print de ieri a cotidianului “Obiectiv - Vocea Brăilei”.

 

Cum s-a desfăşurat votarea în ţară şi la Brăila

 

Aşa cum se ştie, ţara noastră are alocat un număr de 33 de europarlamentari la Bruxelles, locuri pentru care s-au bătut, duminică, 13 formaţiuni politice (partide sau alianţe) şi trei candidaţi independenţi - în total 16 opţiuni pentru alegătorii români. De asemenea, tot pe 26 mai, cei care au dorit au putut participa şi la Referendumul pentru Justiţie, ca să răspundă cu “DA” sau “NU” la următoarele două întrebări: “Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”, respectiv “Sunteţi de acord cu intezicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”

Prezenţa la urne a fost un record la nivel naţional. Practic, la aceste alegeri pentru Parlamentul European au participat mai mulţi alegători decât la cele pentru Parlamentul României din 2016 (27,07% prezenţă la urne).

Cert este că încă de la deschiderea secţiilor de votare, la ora 7:00, atât în ţară cât şi în judeţul Brăila oamenii s-au înghesuit la urne constant pe tot parcursul zilei. Potrivit statisticilor Biroului Electoral Central (BEC) la ora 12:30 a existat o creştere considerabilă a numărului de votanţi, după care încă o zvâcnire similară undeva la ora 16:00. De asemenea, în Diaspora, la cele 441 de secţii, oamenii au stat la cozi uriaşe toată ziua şi din păcate, mulţi nu au reuşit să voteze din pricina organizării precare. Revenind în ţară, trebuie punctat că cele mai multe voturi au provenit din mediul urban. Chiar dacă Brăila nu a ocupat un loc deloc fruntaş în topul prezenţei la vot, judeţul nostru s-a poziţionat totuşi bine dacă ne raportăm la alegerile precedente.

Cert este că la nivel naţional, au fost aşteptaţi la urne 18.267.732 de alegători, în timp ce la Brăila 289.642. La ora 21:00, la Alegerile Europarlamentare votaseră 49,02%, adică, un total de 8.954.959. Dintre aceştia 7.716.037 au votat pe liste permanente şi speciale, 1.183.699 pe liste suplimentare, 55.223 cu urna mobilă. Precizăm că cele mai multe voturi s-au dat în mediul urban - 5.140.737, în timp ce în mediul rural - 3.814.222. Cele mai bine poziţionate judeţe din ţară ca prezenţă la vot au fost Ilfov cu 64,03%, Cluj cu 61,11% şi Giurgiu cu 55,55%. La polul opus s-a aflat Vaslui cu 34,79%.

În judeţul Brăila au fost 280 de secţii de votare. La momentul închiderii secţiilor de votare, în Brăila se prezentaseră la urne 127.666 de votanţi (44,07%). Dintre aceştia 118.358 au fost pe liste permanente şi speciale, 8.735 pe liste suplimentare, 573 cu urna mobilă.

Cea mai mare prezenţă la vot a fost înregistrată la Şcoala din localitatea Maraloiu, comuna Gradiştea - 187 votanţi (80,6%%), urmată de şcoala Muchea 249 votanţi (73,45%). La polul opus s-a poziţionat şcoala Spiru Haret Însurăţei cu 283 (24,52%) votanţi. În Municipiul Brăila au votat 80.647 (46,41%) dintre alegătorii înscrişi pe liste - 173.742. Aici 76.766 au votat pe liste permanente şi speciale, 3.413 au fost votanţi pe liste suplimentare.

În judeţul nostru votaseră la Alegerile Europarlamentare 87.515 în mediul urban şi 40.151 în cel rural.

În ceea ce priveşte statisticile prezentate de BEC, cei mai mulţi votanţi în judeţul nostru au vârsta cuprinsă între 45-64 de ani (peste 50.000), urmaţi de cei cu vârsta 65^ (peste 28.000), puţin peste 22.000 cei de 35 - 44 de ani, urmaţi de cei cu 25 - 34 (aproximativ 15.000) iar cei între 18 - 24 de ani (puţin peste 7.800). De asemenea, în judeţul Brăila femeile au votat mai mult decât bărbaţii: 65.288 la 62.422.

În ceea ce priveşte Referendumul Naţional, trebuie punctat că prezenţa la vot a fost puţin mai mică, însă destul de ridicată dacă ne raportăm la alegerile şi referendumurile din trecut. 7.541.311 de votanţi, adică 41,28%. Şi aici balanţa a fost înclinată spre mediul urban: 4.428.590 faţă de 3.112.721 în rural.

La Referendum, Brăila a ocupat locul 27 în topul prezenţei la vot la nivel naţional. Cele mai multe voturi s-au înregistrat tot în judeţele Ilfov - 202.821 (57,03%), Cluj - 344.017 (56,44%) şi Sibiu 196.548 (51,69%), în timp ce la polul opus s-a situat Vaslui cu 122.027 (29,4%).

În judeţul Brăila din cei 289.649 de alegători înscrişi pe liste, au votat 106.835 (36,88%). Dintre aceştia 98.864 au fost pe liste permanente, 7.641 pe liste suplimentare şi 330 au votat prin urna mobilă. Şi aici cei mai mulţi alegători au fost din mediul urban. Discutăm despre 72.168 de votanţi la oraş şi 34.667 la ţară.

Cele mai multe voturi s-au înregistrat tot la şcoala din Maraloiu - 188 (81,03%), urmat de şcoala primară Albina - 161 (63,88%). La coada clasamentului s-a situat tot şcoala gimnazială din Însurăţei cu 241 (20,88%).

În Municipiul Brăila au votat 66.242 (38,12%) din cei 173.750 de alegători aşteptaţi la urne. Dintre aceştia 62.908 au fost pe liste permanente, 3.107 pe liste suplimentare şi 227 cu urna mobilă.

Precizăm că asemănător cu situaţia de la nivel naţional, cei mai mulţi alegători în judeţul nostru au intrat în sectorul de vârstă 45 - 64 de ani (peste 44.000), urmaţi de cei cu vârsta cuprinsă între 35-44 (peste 21.000) şi cei de 65^ (19.800). Sub 14.000 au fost categoriile de vârstă 25-34 de ani, dar şi 18 - 24 ani (aproximativ 7.200). În ceea ce priveşte împărţirea pe gen, şi în Brăila femeile au condus topul prezenţei la vot. Discutăm despre 54.642 voturi femei şi 52.210 bărbaţi.

 

Cum a arătat tabloul Alegerilor Europarlamentare 2014

 

La Alegerile pentru Parlamentul European din 2014, potrivit unei situaţii prezentate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, la nivel naţional s-au prezentat 5.911.794 de alegători din cei 18.221.061 înscrişi pe liste la vremea respectivă. Adică 32,44%. La vremea respectivă au fost 5.566.616 voturi valabil exprimate şi 345.011 voturi nule. Deasupra pragului electoral de 5% s-au situat următoarele partide: Alianţa Electorală Partidul Social Democrat - UNPR - PC - 37,60% din voturi, Partidul Naţional Liberal - 15,00%, Partidul Democrat Liberal - 12,23%, candidatul independent Mircea Diaconu - 6,81%, Uniunea Democrată Maghiară din România - 6,29% şi Partidul Mişcarea Populară - 6,21%.

Ei bine, la vremea respectivă, în judeţul Brăila prezenţa la vot a fost de 29,20%, sub cea de la nivel naţional. Practic, din cei 303.112 alegători înscrişi pe liste, s-au prezentat la urne 88.522 de persoane. Atunci, la Brăila au fost 82.390 de voturi valabil exprimate şi 6.130 voturi anulate. Dintre cele valabil exprimate, în judeţul nostru, 42,28% au mers către alianţa PSD-UNPR-PC, 12,43% către PDL, 11,03 - PNL, 8,24% către Mircea Diaconu, 6,48% către Partidul Poporului - Dan Diaconescu şi 5,38 - PMP.

Ca o paranteză trebuie punctat că la alegerile din 26 mai 2019, după ora 16:00, prezenţa la vot atât la Europarlamentare, cât şi la Referendumul pentru Justiţie deja depăşise prezenţa la Alegerile Parlamentare din 2016 când procentul a fost de 27,07%.

 

Prezenţa la vot la cele mai recente referendumuri naţionale

 

Referendumul pentru familia tradiţională a fost cel mai recent exerciţiu electoral la care românii au putut participa până la Alegerile Europarlamentare şi actualul referendum pentru Justiţie. La nivel naţional, după două zile în care secţiile au fost deschise, la nivel naţional situaţia se prezenta în felul următor: din cei 18.278.496 de alegători înscrişi pe liste, şi-au exprimat opţiunea doar 3.731.704 de cetăţeni, dintre care: 1.829.816 - la oraş şi 1.901.888 la ţară. În străinătate, la nivelul celor 378 de secţii pregătite au votat 121.118 de persoane. Cu alte cuvinte, un procent de 20,41%, iar referendumul nu a trecut pragul pentru a fi validat. La Brăila, 58.628 de alegători au mers la referendumul pentru redefinirea termenului “Familie” în Constituţie, adică 20,07%, puţin sub media naţională.

Ei bine, interesant este că potrivit unei statistici prezente pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, la Referendumul pentru demiterea preşedintelui României din 2012, la vremea respectivă, Traian Băsescu, prezenţa la urne la nivel naţional a fost de 46,24%. Adică 8.459.053 de alegători din cei 18.292.464 înscrişi pe liste. Atunci, 7.403.836 (87,52%) au răspuns cu “DA” la întrebarea “Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?”, în timp ce 943.375 (11,15%) au spus “NU” la nivel naţional. La Brăila, atunci s-au prezentat la urne 146.445 alegători (47,55%) din totalul de 307.955. Dintre aceştia, 129.218 au spus “DA” (88,23%), iar 15.561 au răspuns “NU” (10,62%).

De asemenea, la Referendumul din 2009, pentru trecerea la parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari, au mers la urne 9.320.240 de alegători din totalul de 18.293.277 înscrişi pe liste. Deci o prezenţă de 50,94%. Atunci, 7.765.573 (83,31%) dintre participanţi au răspuns “DA” şi 975.252 (10,46%) “NU”, la nivel naţional la întrebarea privind parlamentul unicameral, dar şi la cea privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de persoane. La Brăila, din totalul de 312.802 alegători înscrişi pe liste s-au prezentat la urne 160.384, adică o prezenţă de 51,27%. În judeţul nostru 132.729 de persoane au răspuns cu “DA” la cele două întrebări, 82,75% şi 16.681 cu “NU” - 10,40%.




Categorie articol: 

Comentarii