Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Protestul disperării

• zeci de brăileni cu dizabilităţi şi aparţinătorii acestora au protestat în faţa Prefecturii • acţiunea a avut loc, vineri dimineaţă, pe platoul din Piaţa Independenţei, şi a fost cauzat de decizia Guvernului de a trece în sarcina primăriilor plata  asistenţilor personali şi indemnizaţiile pentru persoane cu dizabilităţi • primarul Municipiului, Marian Dragomir, s-a arătat la fel de nemulţumit de măsura Guvernului, deoarece va trebui să taie bani de la alte sectoare de activitate pentru a asigura cele 5,6 milioane euro pentru plata acestor servicii sociale • prefectul judeţului a coborât din birou în mijlocul protestatarilor şi le-a ascultat of-urile, după care a transmis o minută către Bucureşti, urmând să revină cu o petiţie din partea părinţilor care au ieşit în stradă

 

După ce viaţa le-a dat o palmă, persoanele cu dizabilităţi mai primesc încă o palmă usturătoare de la Guvernul Dăncilă. Proiectul de buget nu prevede nici măcar un leu pentru plata serviciilor sociale pe linie de dizabilitate, acestea căzând în sarcina primăriilor. Circa 40 de părinţi brăileni ai copiilor cu dizabilităţi au protestat, vineri, în faţa Prefecturii faţă de această măsură a Guvernului. Aceştia se tem că vor rămâne fără puţinii bani pe care-i iau lunar pentru îngrijirea copiilor şi a adulţilor cu handicap, deoarece primăriile nu ar avea banii necesari pentru plata acestor servicii.

Adelina B. este mama unei fetiţe de 14 ani diagnosticată cu autism. O însoţeşte permanent, inclusiv la şcoală. Practic, este asistentul personal al fiicei sale, iar statul îi dă în jur de 1.350 lei net lunar. Banii sunt insuficienţi pentru drumurile la Bucureşti pentru tratament, iar acum se vede în situaţia de a rămâne şi fără această sumă modică. Nu se poate angaja, deoarece copila depinde permanent de ea. “Am ieşit în stradă din cauza noului buget care se preconizează a fi aprobat. Salariile asistenţilor personali ai copiilor cu dizabilităţi nu vor mai fi plătite de la Guvern, ci de către Primărie. Vă daţi seama că Primăria nu va avea bani, pentru că am mai trecut prin treaba asta, în 2009, când nu au mai fost bani şi s-au sistat banii pentru asistent personal. Atunci, mi s-a acordat o indemnizaţie şi mai mică decât salariul de asistent personal. Primăria nu va putea susţine salariile atâtor asistenţi personali. Suntem mulţi în Brăila, dar astăzi am ieşit puţini în stradă. Probabil că ceilalţi nu au avut cu cine lăsa copiii. Eu sunt mămica unei fete de 14 ani cu autism. O însoţesc în permanenţă, chiar şi la şcoală stau cu ea. Vă daţi seama că nu o pot lăsa singură acasă, nu se poate descurca şi atunci ce ne facem? Nu putem trăi fără niciun venit. Nu am cerut noi să avem copii cu probleme, nu am inventat noi problemele astea. Aşa a fost soarta. Facem terapie, mergem la Bucureşti. Ne-ar trebui 1.000 euro pe lună pentru tratament, dar nu avem banii ăştia. Salariul de asistent personal este de 1.350 lei net”, ne-a povestit femeia, cu buzele vinete de frig.

O altă mămică într-o situaţie asemănătoare se mişcă de pe un picior pe altul din cauza frigului, însă rezistă pentru băieţelul ei şi pentru drepturile lui. Copilul are 15 ani şi este diagnosticat cu autism, epilepsie şi alte probleme de sănătate. “Nu putem să lăsăm copiii singuri acasă! În grija cui să-i lăsăm ca să putem munci noi cu carte de muncă? Din fericire, Brăila a respectat până acum zilele salariale, nu au fost probleme, dar în ţară au fost probleme. Problema este că nu mai vin bani de la buget, iar primăria nu va putea să susţină aceste cheltuieli. Cei de la Bucureşti încalcă legea! Este vorba despre Legea 448 care protejează drepturile băneşti ale părinţilor, copiilor, adulţilor. Acolo spune clar că bugetul pentru copiii şi adulţii cu dizabilităţi se alocă de la nivel central. Nu a fost abrogată această lege! Atunci de ce nu o respectă? Copilul meu e bolnav, l-am lăsat acasă cu soacra mea care şi ea este bolnavă şi se deplasează cu cadrul prin casă şi nu beneficiază de niciun drept. Cum pot eu să plec de acasă cu inima uşoară? Puiul meu face 15 ani în martie. Are autism, epilepsie şi handicap grav...multe probleme. În Brăila nu avem un centru pentru copii, măcar atât să ne lase, drepturile băneşti ca să ne putem îngriji copiii. Să putem supravieţui. Terapiile şi medicaţia nu le poţi acoperi cu banii ăştia, cu 13 milioane lei vechi”, ne-a spus femeia.

La un moment dat, cinci persoane au urcat în biroul prefectului pentru a sta de vorbă. “M-am întâlnit cu cinci părinţi care au urcat în Prefectură. Mi-au spus, pe rând, problemele lor. S-a făcut o minută de informare, după care au venit cu precizarea că vor să facă o petiţie, o informare scrisă pe care să o semneze cât mai mulţi părinţi, inclusiv cei care nu au putut veni la protest. Am ieşit afară, am stat de vorbă cu ei, ştiu că sunt foarte afectaţi de această măsură. Mi-au spus că sumele de bani pe care le primesc în prezent sunt oricum mici, iar dacă vor rămâne şi fără aceştia, vor intra într-o situaţie pe care nu ştiu cum s-o gestioneze. Aceeaşi rugăminte am avut către dumnealor, să-mi aducă o petiţie pe care s-o trimitem mai departe către Minister. Mai mult de atât nu depinde de Instituţia Prefectului”, ne-a declarat George Adrian Paladi, prefectul judeţului Brăila, după întâlnirea cu părinţii protestatari.

 

Primarul Dragomir: «Şi noi suntem nemulţumiţi de faptul că Guvernul trece această cheltuială la administraţiile locale»

Redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au stat de vorbă şi cu primarul municipiului Brăila, Marian Dragomir, care s-a arătat, la rându-i, nemulţumit de măsura Guvernului de a trece plata serviciilor sociale pe linie de dizabilitate în sarcina autorităţilor locale. Deşi Primăria Municipiului Brăila nu este pregătită pentru o asemenea cheltuială, Dragomir a declarat că, cel mai probabil, vor fi tăiaţi bani de la Investiţii pentru ca persoanele cu dizabilităţi să-şi primească în continuare drepturile băneşti. “Primăria nu-şi permite să plătească aceste sume în momentul de faţă. Va trebui, probabil, să tăiem de la Investiţii sau din alte părţi, pentru că sumele sunt foarte mari, sunt aproximativ 26 milioane lei pe an, cam 5,6 milioane euro, o sumă exorbitantă pentru Primăria Municipiului Brăila. Nu putem să creştem taxele şi impozitele locale. Din impozitul pe venit, chiar dacă va creşte procentul alocat autorităţilor locale, suma nu se acoperă în integralitatea ei. Singura soluţie este echilibrarea din taxa pe valoare adăugată, aşa cum a spus Guvernul, dar sunt sceptic. Mă tem că toată cheltuiala va rămâne pe Primăria Municipiului Brăila. Nu au de pierdut părinţii, ei îşi vor primi banii. Au de pierdut toţi locuitorii oraşului Brăila, pentru că suma de 5,6 milioane euro va trebui să fie mutată de la Investiţii la plata acestor persoane cu dizabilităţi şi însoţitorii lor, iar primăria nu-şi permite să nu plătească, pentru că aici nu vorbim de ajutoare sociale, aici vorbim de plata unor persoane care au dizabilităţi. Sunt lucruri care nu se pot discuta! Şi noi suntem nemulţumiţi de faptul că Guvernul trece această cheltuială la administraţiile locale”, ne-a declarat primarul Marian Dragomir.

Mai trebuie menţionat faptul că, înainte ca prefectul judeţului să coboare pentru a sta de vorbă cu mulţimea, un singur ales local a avut curiozitatea să vadă ce se întâmplă pe platoul din faţa Prefecturii: independentul Lucian Căprariu. Acesta a stat de vorbă cu părinţii şi a transmis live pe Facebook protestul de la Brăila. Căprariu a emis şi un comunicat de presă: “Astăzi (vineri -n.r.), s-au adunat pe platoul din Piaţa Independenţei aparţinătorii persoanelor cu dizabilităţi, în marea lor majoritate părinţi ai copiilor cu nevoi speciale. Pentru că nu sunt suficiente încercările în faţa cărora i-a adus viaţa, în ultimele zile, din nou, guvernarea aduce nesiguranţa în sufletele acestora. Intenţia Guvernului de a transfera către autorităţile şi bugetele locale plata drepturilor băneşti care li se cuvin. «Dar nu vine nimeni la noi, chiar nu ne vede nimeni de la geamurile alea?!». Fie că neliniştea oamenilor este mai mult sau mai puţin justificată, cert este că aceasta există. Două persoane ar fi trebuit să coboare de la înălţimea funcţiilor lor. Pentru prefect este obligaţie de serviciu, ca reprezentant în teritoriu al guvernului care a luat o astfel de decizie. Cine altcineva să explice, avizat, mecanismul şi raţiunea din spatele deciziei? A doua persoană este primarul - dacă nu este în localitate, să trimită un viceprimar - care are, cel puţin, o obligaţie morală faţă de un grup de locuitori ai oraşului care se confruntă cu o problemă. Mai ales că, dacă decizia rămâne, problematica devine una locală. Până la urmă, dacă tot nu a coborât nimeni, oamenii au hotărât să urce ei”. Ulterior, consilierul local a revenit un un alt e-mail în care a informat că prefectul a coborât pentru a sta de vorbă cu oamenii.

Protestul a fost autorizat, iar jandarmii au fost prezenţi pentru a se asigura că manifestaţia se desfăşoară în condiţii paşnice.

Potrivit Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, la 31 decembrie 2018, în judeţul Brăila existau 13.656 persoane cu handicap, din care 890 erau copii şi 12.766 adulţi. Din acest număr total, 13.284 sunt persoane neinstituţionalizate, iar celelalte 372 persoane sunt instituţionalizate în centre rezidenţiale publice. Din cei 13.284 brăileni cu handicap neinstituţionalizaţi, 5.160 sunt încadraţi în gradul grav.




Categorie articol: 

Comentarii