Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Proiectele lui Dragomir

• modernizarea câtorva artere principale, cu bani atraşi de la UE, dar şi asfaltarea tuturor străzilor din cartierele mărginaşe, cu bani de la bugetul local - acesta este marele pariu despre care noul primar vorbeşte la peste şase luni de la preluarea mandatului • cum vede Dragomir problema parcărilor dar şi a altor proiecte importante pentru municipiu, puteţi citi în interviul acordat cotidianului nostru

 

Deseori criticat de adversarii politici şi chiar de simplii cetăţeni că, de când şi-a preluat mandatul, s-a ocupat mai mult de organizarea de festivaluri, serbări şi târguri populare decât de adevăratele probleme ale municipiului, primarul Marian Dragomir şi-a dezvăluit, în interviul de faţă, câteva din proiectele de anvergură pe care ar vrea să le ducă la capăt în mandatul său. E vorba despre lucruri care pot fi realizate în primul sau al doilea an de mandat, dar şi de investiţii de anvergură, finanţate cu bani europeni, care ar putea fi gata abia spre 2020. Modernizarea câtorva artere principale ale municipiului, asfaltarea absolut tuturor străzilor din cartierele periferice, realizarea a câtorva sute de noi locuri de parcare în fiecare an şi reabilitarea unor clădiri de patrimoniu sunt doar câteva dintre obiectivele pe care şi le-a propus primarul. Şi nu doar că şi le-a propus ci chiar dă asigurări că le va realiza efectiv, având în vedere că are deja mai bine de jumătate de an de când şi-a preluat funcţia, timp în care şi-a putut face o idee despre diferenţa dintre a vrea să faci şi a putea face ceea ce ai promis sau continui să promiţi electoratului.

 

- Ce proiecte mari are în plan Primăria?

- Am inclus în buget începerea proiectării unor investiţii mari de infrastructură pe care să le finalizăm în acest mandat. Includem aici modernizare transport electric pe Calea Galaţi - suntem în proiectare, foarte avansaţi - pe tronsonul cuprins între intersecţia cu bulevardul Dorobanţi şi intersecţia cu bulevardul Independenţei. Modernizare înseamnă reabilitarea trotuarelor, a spaţiilor verzi, a carosabilului, plus calea de rulare tramvai. Apoi, modernizare transport electric pe Şos. Baldovineşti, începând de la Dorobanţi până unde ţine linia de tramvai. Este identic ca şi pe Calea Galaţi proiectul, cu menţiunea că aici am încercat să includem o pistă pentru biciclişti care nu a încăput din cauză că, pe anumite porţiuni, trotuarele sunt foarte înguste şi trebuia să tăiem din carosabil. Aici intră şi podul de pe Şos. Baldovineşti.

Mai avem modernizare transport electric, de la Parcul Monument până la şoseaua de centură, mai exact strada Grigore Alexandrescu şi aici vine calea de rulare pentru tramvaie, spaţiu verde, pistă de biciclete, carosabil pe două benzi de circulaţie, pe ambele sensuri, cu spaţiu verde şi trotuare. Aici vom face şi traversări, vom aduce tramvaiul la nivelul şoselei, în dreptul Aleei Radu Negru, a străzii Milcovulului şi aşteptăm propunerea de la proiectant pentru a face şi dincolo de Chişinăului una, eventual la str. Castanului. Ultima este modernizare transport electric cartierul Brăiliţa, Str. Octav Doicescu - Costache Negri, exact bucla aceea pe care o face linia de tramvai, care începe pe Costache Negri, intră pe Ulmului şi se întoarce pe Octav Doicescu. 

 

- De ce se modernizează doar aceste străzi care au linii de tramvai?

- Pentru că în acest exerciţiu financiar se mai pot accesa fonduri europene pentru modernizarea străzilor doar acolo unde avem şi transport ecologic, deci transport electric. Noi mai avem transport electric doar pe aceste străzi. Restul străzilor din cartiere urmează să le facem din fonduri proprii sau cu cofinanţarea Primăriei Brăila, pe Ordonanţa 28.

 

- Foarte mulţi brăileni care locuiesc pe străzile unde s-au extins reţelele de canalizare şi s-au modernizat reţelele de apă aşteaptă să se toarne şi la ei asfalt. Cam ce posibilităţi or să fie pentru aceste asfaltări?

- Anul acesta începem proiectarea pe toate aceste cartiere. Ştim pe fiecare cartier câţi kilometri de stradă avem neasfaltaţi, pentru că am făcut acea listă cu străzile neasfaltate. Şi atunci, am pus aşa, la buget: modernizare străzi cartier  Lacu Dulce, DALI, proiectare, execuţie, plus dirigenţie de şantier. Am pus contract multi-anual, pentru ca anul ăsta să începem proiectarea şi o parte din execuţie.

 

- Deci sunt şanse să începeţi deja execuţia din anul acesta. Cam câte străzi, sau câţi kilometri de stradă ar putea fi asfaltaţi efectiv până la sfârşitul anului?

- Nu foarte mulţi, având în vedere că anul acesta avem şi alte sume mari care ne consumă bugetul. De exemplu, va trebui să asigurăm co-finanţarea pentru finalizarea construirii noului bazin olimpic. Este vorba despre o sumă foarte mare, 9,9 milioane de lei noi. Dacă nu am fi asigurat această co-finanţare, cu banii respectivi am fi făcut 80% din străzile municipiului Brăila. Totuşi, vrem să începem încă de anul acesta asfaltările în toate cartierele, pentru că nu pot avea doar unii drepturi şi ceilalţi nu. Deci se va face câte ceva în Lacu Dulce, Chercea, Pisc, Buzăului, Radu Negru. Încercăm să finalizăm faza DALI, care este un fel de pre-proiectare, în care ni se arată nouă ce avem de făcut, cum trebuie să arate lucrarea finală. Apoi vrem să scoatem la licitaţie, pe SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice n.n), proiectarea şi execuţia lucrărilor, plus dirigenţia de şantier, adică cei care verifică. Vrem să începem chiar şi execuţia anul ăsta. Am alocat la buget, la fiecare cartier, căte 1,2 milioane de lei, iar asta ar însemna că în fiecare cartier să începem cu un un kilometru şi jumătate efectiv realizat, urmând ca anul viitor, nemaiavând contribuţia aceea foarte mare la bazinul olimpic, să putem să ajungem la o realizare de cel puţin 80% din aceste asfaltări în cartiere.

 

- Cam câţi kilometri de străzi neasfaltate mai avem în oraş?

- În jur de 35 km. Dacă avem licitaţia făcută, anul viitor nu mai pierdem timpul, putem începe treaba din primăvară, pentru că le-am programat şi licitat ca lucrări multianuale.

 

- Deci până la sfârşitul mandatului vor fi asfaltate absolut toate străzile din cartierele Brăilei?

- Da, cu siguranţă! În plus, mai avem câteva situaţii pe care trebuie să le rezolvăm. E vorba de strada Prelungirea Lanului, din Chercea, care se află într-o stare foarte proastă, cu noroaie şi gropi mari. Aceasta fusese prinsă în buget şi anul trecut, dar nu s-a făcut nimic, însă anul acesta vreau neapărat să asfaltăm acolo. Am alocat la buget suma de 1,19 milioane lei. Un alt lucru foarte important este că anul trecut, în toamnă, s-a finalizat viabilizarea străzii Cimbrului, acolo unde s-au dat locuri de case pentru Cartierul Tineretului şi urmează ca acum în primăvară să facem predarea loturilor către tineri, pe Legea 15, astfel încât ei să înceapă să construiască. Viabilizarea înseamnă că s-au făcut trotuarele, s-a turnat asfalt pe stradă, s-au montat stâlpii de iluminat, s-au montat reţelele subterane, mai puţin reţeaua de gaze, pentru că cei de la Gaze nu au venit să tragă reţeaua. Asta înseamnă că cei care îşi fac casă acolo vor avea opţiuni alternative de încălzire: centrală electrică, centrale pe lemne. Gaze nu se mai poate, fiindcă nu o să permitem să se spargă asfaltul ca să se îngroape ţevi. La fel s-a viabilizat şi zona Mecanizatorilor, tot în toamna anului trecut.

 

- Să revenim la proiectele acelea mari, ce implică modernizarea străzilor cu tramvaie, pe bani europeni. Cam ce sume vor fi atrase de la UE pentru aceste proiecte?

- Nu le pot preciza cu exactitate, dar vor fi foarte multe milioane de euro. Iar partea principală la străzile cu tramvai este că nu vom mai întâmpina greutăţile de pe Dorobanţi, unde există acel canal colector subteran care a întârziat atât de mult lucrările.

 

- Şi când ar trebui să fie gata modernizarea acestor străzi. Vor fi proiectate anul ăsta şi execuţia va începe la anul, sau cum se va întâmpla?

- Cam în 2019 ar trebuie să fie finalizate efectiv. Vor fi proiectate anul acesta şi, în funcţie de lansarea ghidurilor de accesare, care sperăm să fie anul acesta, noi ne vom depune documentaţia şi urmează să intrăm în procedurile de evaluare şi accesare a fondurilor. 

 

- În afară de străzile din cartierele periferice şi acele artere principale care urmează să intre în modernizare când se va rezolva problema accesării fondurilor europene, alte străzi din Brăila nu vor mai beneficia de reabilitări?

- Anul acesta ne ducem pe co-finanţare la Ordonanţa 28 şi vom începe din primăvară lucrările de modernizare pe Calea Galaţi, de la podul Brăiliţa până la ieşirea din oraş. Suma cu care contribuie Primăria Brăila la acest proiect, care este deja licitat şi poate începe efectiv, va fi de 4,8 milioane de lei. În paralel, vom începe proiectarea, pentru ca şi Şos. Focşani să fie reabilitată în aceleaşi condiţii ca şi Calea Galaţi, cum au fost făcute, de altfel, recent, şi Şos. Buzăului şi Şos. Vizirului.

Nu ştiu dacă vor începe lucrările la modul concret, dar noi am prins finanţarea în buget şi cu siguranţă vom avea proiectarea făcută până la sfârşitul anului, care să cuprindă Şos. Focşani, de la linia de tren până la intersecţia cu şoseaua de centură, la mall-ul Armonia.

 

- Avem experienţa proiectului de modernizare a bulevardului Dorobanţilor, care a fost criticat pentru că nu a prevăzut de la bun început realizarea de noi locuri de parcare, aşa cum s-au făcut pe Calea Călăraşilor. În noile proiecte se va ţine cont de astfel de necesităţi, în contextul în care lipsa locurilor de parcare este deja o foarte mare problemă în Brăila?

- La Calea Galaţi, unde mergem pe Ordonanţa 28, nu există posibilitatea să facem locuri de parcare direct pe stradă, nu avem cum să îngustăm trotuarele, pentru că sunt destul de înguste deja.

 

- Dar nu se pot proiecta astfel de locuri de parcare nici pe acele artere cu linii de tramvai care vor fi modernizate cu bani europeni? Aveţi în vedere să le solicitaţi proiectanţilor să găsească soluţii în acest sens?

- Dacă proiectanţii vor găsi soluţii să se facă parcări în alveolă, cum s-au găsit soluţii pe Calea Călăraşilor, atunci suntem de acord. Dar dacă va fi vorba să îngustăm carosabilul pentru a face parcări nu suntem de acord. Este adevărat că pe Dorobanţi, în momentul de faţă, o bandă de rulare este ocupată de maşini. Acesta este şi motivul pentru care anul acesta am alocat foarte mulţi bani la buget pentru parcări în spatele blocurilor. Sunt deja avute în vedere realizarea unor parcări pe strada Pietăţii, în zona Policlinicii nr. 2 din cartierul Hipodrom, pe un teren viran care acum este plin de noroi. Pe Şos. Buzăului, între blocurile B19 şi B18, pentru a scoate maşinile de pe Buzăului şi a le muta în curtea interioară dintre blocuri. Tot pe Buzăului, în zona Grădinţei 55, va fi transformat în parcare şi trotuar tot acel teren viran care era ocupat de 9 garaje şi în rest erau parcate toate maşinile pe pământ, iar toate mămicile care veneau cu copiii la grădiniţă treceau prin noroi. Pe Dorobanţi, la blocurile B16, B 18 şi B19, între Şcolilor şi Calea Călăraşilor. În cartierul Viziru I, între blocurile 12, 13, 14, şi în zona gării, pe Aleea Nada Florilor, la blocul 9, unde vom organiza locuri de parcare, iar în mijloc vom face spaţii verzi şi o instalaţie de joacă pentru copii.

 

- Cam câte locuri de parcare vor fi realizate astfel?

- Câteva sute de locuri noi, în spaţii care până acum nu erau amenajate ca parcare. Licitaţia este deja finalizată, iar firma care a câştigat proiectarea şi execuţia lucrărilor urmează să vină să ne prezinte schiţa viitoarelor parcări. Suma alocată este de 14 miliarde de lei vechi. În paralel, am mai pus la buget încă 12 miliarde de lei vechi pentru alte locuri de parcare care să fie făcute anul acesta, pe Dorobanţi, între Roşiori şi 1 Decembrie, pe Buzăului, în partea cu A-uri, în partea cu B-uri, şi în cartierul Radu Negru, pe Aleea Lebedei, în Viziru, pe Str. Mircea Vodă.

 

-  Înţeleg că în final va fi vorba de câteva sute de locuri de parcare, sub o mie, deci încă rămâne un deficit foarte mare, în contextul în care numărul maşinilor este din ce în ce mai mare de la o lună la alta, iar situaţia se va acutiza, mai ales de când s-a scos taxa de mediu şi importurile de SH-uri din Occident au crescut. Aveţi în vedere, în acest mandat, să construiţi şi parcări supraterane?

- Momentan, nu. Pentru noi, primordial este să facem cât mai multe locuri de parcare între blocuri, pentru a decongestiona străzile principale, gen Dorobanţi, Buzăului, Calea Galaţi.

 

- Dar vor fi suficiente acestea? Au, totuşi, capacităţi de doar câteva zeci sau sute de locuri, dacă le luăm pe fiecare în parte.

-  Parcări supraterane nu trebuie făcute ca parcări de rezidenţă ci doar la parcările de serviciu, în centrul oraşului.

 

- Şi în zona centrală a Brăilei este aglomeraţie foarte mare şi deficit de locuri de parcare. Avem situaţia de pe Str. Ana Aslan, unde trotuarele sunt ocupate cu maşinile parcate chiar de poliţişti, în zona de lângă Inspectoratul de Poliţie.

- Terenul viran de lângă sediul SUPAFLC (de la intersecţia Str. Mihail Sebastian cu Str. Mihai Eminescu n.n.) va fi transformat într-o parcare cu parcometre, locuri trasate. Chiar zilele acestea am terminat cu domnul arhitect al Primăriei schiţa parcării respective, urmează să intrăm pe proiectare şi, după aceea, cei care îşi doresc vor putea folosi această parcare din centrul oraşului.

 

- După ce se vor trasa locurile, acolo nu vor încăpea decât aceleaşi maşini ale poliţiştilor, care deja umplu pacarea până la refuz. În acel loc nu s-ar putea face, totuşi, o parcare supraterană, cu mai multe nivele?

-  Eu am o experienţă neplăcută cu o parcare făcută cu etaj. În perioada când lucram în mediul privat, am construit în oraşul Năvodari o astfel de parcare, pe care am dat-o în administrare gratuită Primăriei Năvodari care, la rândul ei, a dat-o către asociaţia de proprietari de la blocurile învecinate. După doi ani de zile, ne-au făcut adresă scrisă să venim şi să închidem parcarea respectivă pentru că ei renunţă la ea deoarece se transformase în toaletă publică, existau foarte multe spargeri ale maşinilor şi în special şoferiţelor le era frică să mai intre noaptea în acea parcare, unde se furaseră inclusiv corpurile de iluminat. Astăzi, acea parcare din Năvodari nu mai este dorită nici de investitorul privat care a pus-o la dispoziţia autorităţii locale, nici de Primărie şi nici de locatarii acelor blocuri, care parchează în continuare pe lângă ea.

 

- Parcarea despre care vorbeam ar fi chiar lângă sediul Poliţiei Brăila. Chiar nu s-ar putea lua măsuri pentru folosirea ei civilizată?

- Ba da, doar dacă am avea un poliţist la fiecare etaj în patrulare permanentă. Iar dacă am pune paznici la fiecare nivel şi am percepe o taxă care să le acopere salariile, n-ar mai parca nimeni. 

 

- Totuşi, nu ar trebui să tindem spre o normalitate, o civilizare...? Numărul maşinilor creşte permanent...

- Acesta este şi motivul pentru care am prevăzut sumele acestea foarte mari pentru realizarea de parcări între blocuri, iar anul viitor vom aloca o sumă şi mai mare, pentru parcările din zonele de rezidenţă, care pot fi închiriate de la SUPAGL, generând astfel venituri.

 

- Ce alte proiecte mai aveţi în vedere anul acesta?

- Vor fi realizate două sensuri giratorii, unul la intersecţia bulevardului Cuza cu Calea Galaţi şi unul la intersecţia străzii Mircea Mălăeru cu şoseaua dig Brăila - Galaţi.

 

- S-a comentat mult pe tema banilor alocaţi pentru aceste giratorii, în urmă cu câţiva ani, când a fost lansată ideea construirii lor. Până la urmă care vor fi costurile, tot 3 miliarde de lei vechi pentru fiecare, aşa cum s-a spus atunci?

- Cei care au comentarii acide pot veni să participe la licitaţia publică pe SEAP, sunt ferm convins că dacă au astfel de comentarii au şi soluţii ca să facă lucrarea cu 10 lei...  Bugetul alocat, pentru proiectare plus execuţie a giratoriului de la Mircea Mălăeru este de 295.000 lei, iar pentru cel de la Cuza cu Calea Galaţi este 365.000 lei. Să nu uităm că va fi o licitaţie la care va câştiga firma ce oferă preţul cel mai scăzut. Îi aşteptăm, deci, pe cei care consideră că pot face aceste lucrări cu preţul cât mai mic să participe la licitaţie şi să o câştige.

 

- Proiecte din alte domenii?

- Avem şi proiecte cu reabilitări de clădiri. Una dintre clădirile foarte importante care trebuie reabilitată este căminul cultural din cartierul Chercea, un imobil de patrimoniu pentru care s-a alocat 2,3 milioane lei, adică 23 miliarde de lei vechi. Trebuie să avem în vedere că este un monument istoric imobilul respectiv şi că în el se desfăşoară foarte multe activităţi cu copiii din cartier. Lângă această clădire va fi reamplasat şi monumentul Biruinţei, construit de acelaşi filantrop Nedelcu Chercea. Monumentul se află acum lângă linia de tren şi, după cum se ştie, i-a fost furat vulturul de bronz din vârf. S-au alocat 60.000 lei, sumă ce include reamplasarea dar şi reconstituirea vulturului de bronz.  

Mai avem un proiect pe care deja l-am aplicat, cu suma de cofinanţare din partea municipiului Brăila de 1,2 milioane lei, care include şi reabilitarea unui număr de 5 faţade la clădiri din centrul istoric şi achiziţia de mobilier la clădirile respective care sunt proprietatea Primăriei.

S-au pus bani în buget şi pentru consolidarea şi restaurarea fântânii arteziene din Piaţa Traian. Având în vedere că au fost organizate patru licitaţii la care nu s-a prezentat nimeni deoarece constructorii au considerat că suma este prea mică, s-au pus 6 miliarde de lei vechi pentru acest obiectiv în bugetul pe anul în curs.

 

- Luaţi în calcul şi reabilitarea întregului ansamblu din Piaţa Traian, cu partea pietonală, spaţii verzi, inclusiv a ceasului-turn?

- Momentan nu. Deocamdată nu avem în vedere reabilitarea întregii pieţe, cred că mai întâi trebuie să luăm în calcul reabilitarea cartierelor, unde înoată oamenii în noroi.

 

- Aţi vorbit la un moment dat despre necesitatea înfiinţarea unei divizii proprii a Primăriei care să se ocupe de plombarea străzilor, ca să nu se mai piardă timpul cu licitaţiile necesare angajării unor firme private. Veţi face ceva concret în acest sens până la sfârşitul anului?

- Da. Am alocat la buget suma de 4,1 milioane lei, deci 41 miliarde de lei vechi, pentru achiziţionarea unor utilaje. Urmează să lansăm licitaţia pe SEAP, după ce vom avea bugetul aprobat. Divizia respectivă va putea începe lucrările pe străzile oraşului după finalizarea contractului pe care l-am încheiat anul trecut cu firma Cricons, după toate acele întârzieri provocate de contestarea licitaţiilor. Cu Cricons credem că vom termina cu mult înainte de termenul prevăzut în contract. Adică nu va dura 9 luni până la astuparea tuturor gropilor existente acum ci cam 3 luni, cel puţin aşa am vrea noi. Lucrările vor începe imediat ce se va încălzi vremea, adică să fie trei zile la rând cu temperaturi de peste 5 grade Celsius.

Dacă, până plombează Cricons toate gropile existente în prezent, reuşim să finalizăm achiziţia de utilaje, vom începe lucrul cu divizia noastră, din cadrul SUPAGL. Vor fi angajaţi 10 oameni pentru a lucra pe utilajele respective, iar misiunea lor va fi plombarea străzilor şi reabilitarea trotuarelor. Ei vor ţine permanent situaţia sub control, intervenind pe măsură ce apar un număr de gropi, iar între timp, când nu lucrează la gropi, vor turna trotuare între blocuri. S-au prevăzut bani în buget, aproximativ 17 miliarde pentru mixtură asfaltică, astfel încât ei să poată din aceşti bani să facă plombările şi să toarne covoare asfaltice pe trotuar.

 

- Dar trotuarele acestea vor fi reabilitate prin îndepărtarea stratului actual de asfalt, sau se va turna strat peste strat peste strat, până vor ajunge la etajul I al clădirilor? E o glumă, bineînţeles, dar are şi un sâmbure de adevăr, dacă ne gândim la felul cum s-a lucrat până acum în multe zone din oraş.

- Toate utilajele achiziţionate vor fi noi, iar printre ele se vor afla şi freze cu care să se raşcheteze stratul uzat de asfalt. Deci nu se va pune strat peste strat.

 

- E avută în vedere şi reabilitarea trotuarelor în zona mai centrală a oraşului? De exemplu, pe strada Mihai Eminescu, trotuarul făcut în urmă cu doar câţiva ani a ajuns într-o situaţie de-a dreptul critică, cu acele plăci care se mişcă sub picioarele pietonilor.

- Vom interveni cu echipa noastră şi pentru fixarea acestor dale.

 

- În ceea ce priveşte transportul în comun, cum veţi umple golul lăsat de firmele de maxi-taxi-urile care nu şi-au respectat contractele şi au fost scoase de pe traseu? Şi când vom vedea în oraş staţiile acelea cu afişaj electronic promise în campania electorală?

- Braicar va beneficia, din bugetul propriu al Primăriei Brăila, de 8,3 miliarde lei vechi, pentru achiziţia la licitaţie publică a unui număr de 16 autobuze de medie capacitate, 4 de capacitate mică. În plus, vor mai fi montate, din fondurile lor proprii, un număr de 40 de automate de bilete, iar din fondurile Primăriei, în acest an, aproximativ 20 sau 40 de staţii noi de autobuze, modulare şi iluminate. Nu vorbim aici despre staţiile cu afişaj electronic, care urmează să fie făcute în anul 2 sau 3 al mandatului meu. Cele făcute anul acesta vor fi staţii modulare, din panouri transparente. Urmează să decidem cu Braicarul în ce zone vor fi amplasate.

Revenind la proiectele pe fonduri europene care vizează modernizarea străzilor cu linii de tramvai, trebuie menţionat că acestea includ şi achiziţionarea a cinci tramvaie noi, de ultimă generaţie.

 

- Liniile modernizate pentru aceste tramvaie vor fi făcute la nivel cu strada incluzând soluţii pentru amortizarea şocurilor, sau se va întâmpla ca pe Dorobanţi, unde masticul acela s-a scurs în afară, iar liniile noi vibrează mai tare şi sunt mai zgomotoase decât cele vechi?

- Asta depinde de soluţiile tehnice oferite de proiectanţi.

 

- Referitor la proiectanţi, multe dintre investiţiile realizate în ultima perioadă în Brăila au avut anumite deficienţe de proiectare. Revin la clasicul exemplu cu bulevardul Dorobanţi, unde nu s-au prevăzut spaţii de parcare. Aveţi în vedere o selecţie mai strictă a proiectanţilor?

- Din păcate, în România selecţia este pe preţul cel mai scăzut. Noi încercăm să evităm această situaţie, la lucrările proprii ale Primăriei municipiului Brăila, scoţând la licitaţie un pachet, adică atât proiectarea cât şi execuţia să fie făcute de aceeaşi firmă, astfel încât să nu mai fie acele contradicţii şi clinciuri între proiectant şi executant.

 

- Nu există şi posibilitatea organizării unor concursuri de proiectare, astfel încât să ajungă să fie puse în operă proiecte cu adevărat valoroase, făcute de profesionişti în adevăratul sens al cuvântului?

- Concursuri de proiectare pot fi făcute dacă la final proiectantul îşi donează lucrarea, altfel nu avem cum să i-o plătim. N-avem cum să facem aşa ceva prin licitaţie publică, unde se respectă principiul ofertantului cu preţul cel mai scăzut.

Eu am propus în campania electorală ca pentru una dintre parcările municipiului să organizăm cu Universitatea de Arhitectură din Bucureşti un concurs de proiecte pentru studenţi, cărora să le oferim cazare gratuită şi materialele necesare proiectării, iar ei să facă aceste proiecte, urmând ca cel care câştigă să doneze proiectul către Primărie. Poate astfel vom avea un proiect cu o viziune mai modernă. 

 

- Reabilitarea centrului vechi. S-a vorbit la un moment dat inclusiv despre relocarea chiriaşilor caselor din centru, astfel încât aceste clădiri să poată fi reabilitate corespunzător. Cum veţi aborda această problemă?

- Nu putem face totul în primul an de mandat. Pe termen mai lung poate fi, într-adevăr, o discuţie pentru care vom căuta o modalitate de abordare.




Categorie articol: 

Comentarii