Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Proiectele Brăilei pe fonduri europene, lăudate de Corina Creţu

• comisarul european Corina Creţu şi fostul premier al României, Mihai Tudose, (candidaţi pe locurile 2 şi 3 pe lista Pro România la Alegerile Europarlamentare) s-au aflat, ieri, într-o vizită la Primăria Brăila • cei doi s-au întâlnit cu primarul Marian Dragomir şi preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, pentru a se interesa în privinţa proiectelor pe fonduri europene pe care aceştia le au în implementare • Corina Creţu s-a arătat mulţumită de investiţiile municipalităţii şi ale judeţului • la rândul său, Mihai Tudose a ţinut să dea garanţii că, dacă va ajunge în Parlamentul European alături de colega sa, după alegerile din 26 mai va avea grijă să reprezinte un sprijin la Bruxelles pentru administraţia brăileană

 

Vizită cel puţin interesantă, ieri, la Primăria Municipiului Brăila. Comisarul european Corina Creţu şi fostul prim-ministru Mihai Tudose (ambii candidaţi pe locurile 2, respectiv 3 pe lista Pro România la Alegerile Europarlamentare) au purtat o discuţie cu liderii administraţiei brăilene, pentru a vedea în ce stadiu se află proiectele realizate prin fonduri europene, dar şi care ar fi doleanţele Brăilei pentru viitorul exerciţiu financiar. Cu această ocazie, atât primarul Marian Dragomir, cât şi preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, şi-au putut prezenta cele mai importante proiecte realizate prind fonduri de la Uniunea Europeană, iar demersurile acestora au fost apreciate în mod public de către Corina Creţu. Pe scurt, edilul-şef Dragomir a vorbit, în primul rând, despre proiectul privind modernizarea Bulevardului Independenţei şi reabilitarea Castelului de Apă din Grădina Mare, iar Chiriac a făcut referire la investiţiile în infrastructură şi în Sănătate, în special la Spitalul Judeţean de Urgenţă.

“Ne-am întâlnit astăzi pentru a avea o discuţie legată de proiectele europene ale Municipiului Brăila. Am prezentat o scurtă listă a celor care privesc dezvoltarea infrastructurii din Municipiu şi aveţi imaginea cu Bulevardul Independenţei care va fi, din punctul meu de vedere, cea mai frumoasă stradă din Municipiul Brăila, ţinând cont de amenajarea peisagistică. Dar şi investiţiile în şcoli, grădiniţe, licee, şi nu am putut să ocolim un obiectiv foarte iubit de brăileni: Castelul de Apă din Grădina Publică. De asemenea, am abordat foarte pe scurt şi câteva dintre limitările impuse de Uniunea Europeană privind banda dedicată pentru mijloacele de transport în comun. Înţelegem pe de o parte necesitatea implementării acesteia, astfel încât transportul public să nu aibă niciodată întârzieri, să fie privit în prim-plan, dar pe de altă parte înţelegem şi dorinţa brăilenilor care pot privi acest lucru ca pe o îngreunare a traficului în anumite momente, când mijloacele de transport în comun vor avea prioritate faţă de autoturisme”, a declarat Dragomir.

La rândul său, Chiriac a dorit să reitereze faptul că din 2016, când a devenit preşedintele CJ Brăila a considerat primordiale pentru judeţul nostru două domenii: infrastructura şi sănătatea. Aspect pe care îl consideră valabil şi pentru următorul mandat. Asemenea lui Dragomir, şeful Consiliului Judeţean a venit cu câteva doleanţe pentru Corina Creţu.

“Pe lângă proiectele pe care le avem în momentul de faţă în infrastructură, ne dorim foarte mult şi am vorbit cu doamna comisar european, ca pe următorul Program Operaţional Regional, drumurile judeţene să fie incluse în Master Planul mare de Transport al României, alături de drumurile europene şi naţionale, astfel încât mobilitatea viitorilor investitori să fie cât mai bună şi pentru oraşele mici, dar şi pentru municipiile care sunt în deficienţă în momentul de faţă. Pentru partea de Sănătate avem proiecte în derulare. Suntem aproape de a finaliza DALI-ul la Corpul A al Spitalului Judeţean, cu o estimare de 7 milioane euro. Banii vor veni din axa dedicată reabilitării termice. Va fi trecută către insituţiile publice, astfel încât să putem depune cât mai repede proiectul, să fie eligibil şi să începem cât mai repede modernizarea acestui corp. Ştiţi că ne dorim ca locuitorii judeţului Brăila să beneficieze de servicii de calitate”, a declarat Chiriac.

 

Creţu: «Dorim să acordăm un cuvânt mult mai mare de spus primarilor şi regiunilor»

 

La rândul său, comisarul european Corina Creţu a notat doleanţele celor doi lideri ai administraţiei brăilene şi a ţinut să le laude public proiectele pe care le derulează prin fonduri europene. Aceasta a profitat de moment pentru a preciza, de asemenea, că planul său este acela de a schimba modul în care se acordă fonduri structurale, astfel încât stabilirea sectoarelor eligibile să pornească de la nivelul primarilor din teritoriu. Corina Creţu a explicat că aceştia sunt cei care cunosc cel mai bine nevoile comunităţii.

“Îmi face plăcere să fiu aici, la Brăila. Ştiţi bine, în calitate de comisar european pentru politică regională întotdeauna m-am întâlnit cu primarii, cu preşedinţii de regiune - aici, în România, se numesc preşedinţi de Consilii Judeţene. Dar singurul meu obiectiv în ultimii ani a fost acela de a mă asigura că fondurile europene, banii europeni sunt cheltuiţi în beneficiul cetăţenilor. Din acest punct de vedere mi-a făcut plăcere să văd aici, la Brăila, proiecte în derulare atât de către Consiliul Judeţean, cât şi de către Primărie şi vreau să felicit administraţia locală. Pentru noi, primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene reprezintă partenerii cei mai importanţi. Ştiţi foarte bine că încă din momentul în care am devenit comisar european am pledat pentru o schimbare a filosofiei de accesare a fondurilor europene, de jos în sus. Şi în viitoarea perioadă de programare, în propunerea noastră pentru perioada 2021 - 2027 dorim să acordăm un cuvânt mult mai mare de spus primarilor şi regiunilor, pentru că noi considerăm că dânşii ştiu cel mai bine unde, cât, cum trebuie să investească. Uneori chiar mai bine decât autorităţile naţionale şi bineînţeles, mai bine decât noi, autorităţile de la Bruxelles. M-am bucurat să vorbim despre aceste proiecte. În primul rând legate de oraş: Castelul de Apă, modernizarea drumurilor din oraş. Dar pe de altă parte şi cele derulate de Consiliul Judeţean, legate de Spitalul Judeţean, în domeniul Sănătăţii, drumurile care sunt în derulare”, a declarat Creţu.

Aceasta a amintit şi faptul că luni a vizitat alături de Mihai Tudose şantierul podului suspendat peste Dunăre şi s-a arătat mulţumită de evoluţia lucrărilor. Chiar şi aşa, aceasta şi-a manifestat speranţa că proiectul va fi trimis şi la Comisia Europeană pentru aprobare, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent.

“Apropo de rugămintea domnului preşedinte al Consiliului Judeţean legat de viitorul cadru financiar, cred că ştiţi că noi la Comisie în 2 mai 2018 am propus un proiect de buget ambiţios, echilibrat: 373 miliarde euro pentru 27 de ţări. Deşi, din păcate, nu s-a reuşit încheierea unui acord pe timpul preşedinţiei României, aşa cum am sperat - pentru că pe lângă acest buget am propus şi 80 de măsuri de simplificare, pentru a face viaţa beneficiarilor mult mai uşoară -, sperăm ca pe timpul preşedinţiei finlandeze să fie acest acord încheiat. În orice caz, noi, la Comisia Europeană nu am închis uşile, am început negocierile cu fiecare stat în parte pentru a identifica priorităţile de investiţii pentru perioada 2021 - 2027. De aceea, rugămintea mea către autorităţile locale este de a juca un rol activ în ceea ce priveşte negocierile”, a mai adăugat Creţu, cu menţiunea că primarii şi preşedinţii de consilii judeţene trebuie să discute la nivelul miniştrilor care negociază, la rândul lor, pentru stabilirea programelor operaţionale, astfel încât să fie incluse  în programe şi soluţiile problemelor pe care le au comunităţile.

Creţu a recunoscut că se pot realiza modificări la programele operaţionale şi pe parcursul exerciţiului financiar, însă că nu reprezintă neapărat soluţia ideală. Aceasta a dat ca exemplu colaborarea sa cu Tudose şi Raed Arafat în urma căreia a fost modificat POR, astfel încât să fie asigurată eligibilitatea achiziţionării de ambulanţe pentru dotarea tuturor judeţelor din România, suma atrasă fiind de 600 milioane de euro în mai puţin de o lună.

 

Tudose dă asigurări că va fi un sprijin al administraţiei locale la Bruxelles

 

Fostul premier Mihai Tudose a dorit să precizeze că în ciuda comentariilor apărute pe canalele media, adesea critice la adresa administraţiei brăilene, acestea nu sunt neapărat îndreptăţite, chiar dacă oamenii s-au săturat de aşteptări.

“Erau acuzate administraţiile că nu se întâmplă nimic la Spital, la Castelul de Apă, care e o ruină de nu ştiu câţi ani şi că nu se întâmplă nimic. Dar sunt acuzaţii făcute pe nedrept. Lumea probabil că s-a săturat de aşteptări şi de promisiuni, dar lucrurile acolo chiar se mişcă. Şi se întâmplă asta cu fonduri europene, cu o colaborare cu Comisia Europeană, cu structurile dedicate. Uitaţi-vă ce frumos arată proiectul pentru Bulevardul Independenţei. Dar cât de puţină lume ştie ce este în spatele acestei imagini?! Asta înseamnă proiectare, concepţie, să alegi pe cineva care să o facă, să fie eligibil, să ai grijă ca tot proiectul să fie eligibil, să se încadreze în nişte sume, să respecte lăţimea benzii de biciclete, care poate să fie mai mare, dar nu se mai încadrează şi aşa mai departe. Lucrurile acestea se vor implementa. Dar probabil că şi domnul primar şi domnul preşedinte de Consiliu Judeţean preferă varianta «hai să vedem când e gata», decât să tot promitem că o să o facem şi să nu mai creadă nimeni”, a declarat Tudose.

Sursa citată a dorit să mai puncteze că foarte multe probleme indicate de cei doi lideri ai administraţiei brăilene au fost notate de Corina Creţu şi că vor fi luate în seamă pe viitor. De asemenea, Tudose a declarat că dacă va ajunge în Parlamentul European, va avea grijă să fie un sprijin pentru judeţul şi oraşul Brăila.

“Vom încerca să desţelenim împreună anumite impuneri, care nu sunt opera Comisiei Europene sau a Bruxelles-ului, ci a diverselor structuri locale. Dar vă asigur şi în nume personal, că şi peste două luni, ca parlamentar european, voi veni la fel ca acasă şi la Primărie, şi la Consiliul Judeţean, şi împreună cu doamna comisar european vom fi cel puţin două elemente de sprijin ale administraţiei locale la Bruxelles. Şi vă mai asigur că nu ne vor lăsa în pace nici domnul primar, nici domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, ne vor suna foarte des, cum au făcut-o şi până acum”, a conchis Tudose.




Categorie articol: 

Comentarii