Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Profitul fermierilor

Economia judeţului nostru a fost şi anul trecut salvată de agricultori, care au raportat profituri impresionante cumulate la zeci de milioane de euro. Numai SC "Agricost" firma care administrează Insula Mare a Brăilei a avut peste 9 milioane de euro profit şi nu este singura cu rezultate notabile pentru că şi companii precum Agri Delta, Firstfarms Serv Class, Chimagri sau Gropeneanu au obţinut de asemenea profituri de peste 1 milion de euro fiecare. Dar nu numai agricultorilor le-a mers bine, ci şi celor cu afaceri în domeniul comerţ cu combustibil: Comision Trade, afacerea milionarului Florin Cîrligea, a înregistrat peste 2 milioane euro profit. Cumulat, profiturile primelor 30 de firme clasate însumează peste 56 milioane de euro, în creştere faţă de 2012. La polul opus, pe minus au ieşit în general transportatorii rutieri, atât de persoane cât şi de mărfuri, precum şi firmele de construcţii. Vă propunem o analiză marca "Obiectiv", care îşi propune radiografierea economiei locale pe baza razultatelor de bilanţ raportate în anul 2013 de mediul de afaceri.

Un an agricol bun, aşa cum a fost 2013, a avut ca efect menţinerea pe linia de plutire a judeţului atunci când discutăm de afacerile pe care le fac întreprinzătorii locali. Recoltele frumoase s-au cuantificat în profituri pe măsură atât în contul companiilor care activează în sectorul agricol dar, la fel de important, au menţinut în mişcare angrenajul economic ca o locomotivă care a tras după ea sectoarele economice subsecvente. Faptul că firmelor din acest sector le-a mers bine a compensat în oarecare măsură activităţilor în scădere ale exponenţilor altor industrii locale gen industria metalurgică, care a suferit o grea lovitură ca urmare a insolvenţei "Laminorul", sau industria confecţiilor textile, unde afacerile scârţâie. O statistică a Finanţelor locale arată clar că anul trecut numărul firmelor care au raportat pierdere este mai mic decât cele cu profit: aproape 3.540 firme pe plus faţă de aproximativ 3.400 pe minus. Aceleaşi date arată că aproape 1.000 de firme au declarat rezultat zero, adică nici profit nici pierdere.
Dar să vedem cifrele şi statisticile pornind de la datele de bilanţ.
"Agricost", vârful de lance când vine vorba despre profit în rândul companiilor din agricultură, a început în forţă 2013 după un 2012 cu profit infim de doar câteva mii de lei. Boom-ul înregistrat este generat de preluarea administrării Insulei Mari a Brăilei de la vechiul concesionar, familia omului de afaceri Culiţă Tărâţă, după ce Curtea Supremă de justiţie a tranşat problema concesionării terenului din IMB în favoarea afaceristului Constantin Duluţe. Dacă în 2012 "Agricost" raportase o cifră de afaceri de aproape 2,5 milioane lei cu un profit net de puţin peste 91.000 lei cu doar 2 salariaţi, în 2013 schimbarea este fabuloasă: o cifră de afaceri de 316,2 milioane lei, un profit net de 41 milioane de lei cu o echipă de peste 900 de angajaţi preluaţi de la fostul concesionar al insulei.

Agricultura - generatoare de profit, dar şi de evaziune

Şi "Agri Delta" se poate lăuda cu un an bun pentru afacerea sa: în 2013 a avut un salt spectaculos la o cifră de afaceri de 41,9 milioane lei, de aproape 10 ori mai mare ca în 2012, şi un profit de 16,4 milioane lei, faţă de doar 1,3 milioane lei în 2012. Firma este proprietatea omului de afaceri Ion Badea, cel care este implicat într-un scandal cu puternic iz penal legat de un schimb de terenuri la Mărtăceşti, caz aflat în cercetarea Parchetului şi DNA-ului.
Tot din agricultură a scos profit frumos şi SC "First Farms" din Făurei: peste 7 milioane de lei anul trecut în creştere substanţială faţă de 2012, când profitul a fost de doar 1,3 milioane lei. Lista profitabililor din agricultură şi conexe se continuă cu "Serv Class" - 6,89 milioane lei, "Punto Prod" - 6,6 milioane lei, "Chimagri" - 5,7 milioane lei, "Gropeneanu Com" - 5,5 milioane lei, "Rominsem" - 4,6 milioane lei, "Agro Periland" - 3,68 milioane lei, "Agridor" - 3,67 milioane lei, "Agro Hagiu" - 3,3 milioane lei, "Agroarend" - 2,68 milioane, "Agroconserv" - 2,59 milioane, "Padova Agricultura" - 2,56 milioane sau "Agroleg Silistraru" - 2,3 milioane lei. Aşadar, dacă însumăm numai profiturile de peste 2 milioane lei enumerate până acum, am avea un vârf de iceberg undeva la aproape 115 milioane lei, adică echivalentul a circa 26 milioane euro. Am spus că vom obţine doar o fotografie a vârfului unui iceberg pentru că aşa cum se cunoaşte, din păcate, sectorul agricol este unul în care fenomenul evaziune este foarte mare, o analiză realizată de "Obiectiv" anul trecut arătând că numai defuncta Garda Financiară Brăila avea în lucru dosare de evaziune fiscală în domeniul agricultură cu ţepe trase statului de aproape 50 milioane lei.

"Vard Brăila" unitate fanion a Brăilei

Cea de a doua locomotivă, ca să continuăm comparaţia de mai sus, a fost aşa cum probabil vă aşteptaţi, şantierul naval, mai precis "Vard Brăila" SA, denumirea actuală a companiei. Unitatea a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 368,5 milioane lei (226,7 milioane lei în 2012) şi un profit net de aproape 50,2 milioane lei (72,2 milioane lei în 2012). Aceste rezultate clasează compania din nou pe primul loc în clasamentul judeţean având criteriu de departajare profitul net. De altfel, este al patrulea an consecutiv în care compania reuşeşte să încheie pe plus. În 2011 de exemplu, a fost vorba despre un profit de 50,3 milioane lei, în timp ce în 2010 de 21,6 milioane lei. Aceste performanţe vin după ani la rând în care compania a mers pe minus, culminând cu 2009, când pierderea a fost de 35 milioane de lei. Revenind la indicatorii economici aferenţi lui 2013, se poate spune că în continuare lucrurile merg bine în şantier, în sensul că unitatea a avut comenzi care i-au asigurat un portofoliul încărcat şi diversificat. Mai trebuie spus că în continuare "Vard Brăila" SA este cel mai mare angajator din sectorul privat, având un număr mediu de salariaţi undeva la 1.884 persoane plus alte câteva sute dacă luăm în calcul şi salariaţii firmelor subcontractoare ale "Vard Brăila".

Lui Cîrligea i-au mers bine afacerile

Un alt sector care la fel a mers bine, ca şi în anii precedenţi, este cel al comerţului cu combustibili. "Comision Trade" firma omului de afaceri Florin Cîrligea, fost subprefect al judeţului, a obţinut un profit de circa 10,6 milioane lei dintr-o cifră de afaceri de 467,5 milioane lei cu o echipă de 225 salariaţi. De menţionat este că anul acesta "Comison Trade" a urcat pe locul 5 la nivel naţional în topul retailerilor de combustibil după ce a achiziţionat în cadrul unei tranzacţii cu o valoare de circa 2 milioane de euro lanţul de 17 benzinării fără personal de servire "AutoMat". Cel de-al doilea comerciant de combustibil clasat pe loc fruntaş în TOP Profit este "Eldomir Impex" SRL cu 8,27 milioane lei, proprietatea familiei Dogărescu, firmă care s-a dezvoltat mult şi în sectorul agricol, cu peste 1.000 de hectare cultivate, inclusiv prestări servicii şi mecanizare în acelaşi domeniu.
Profit important a înregistrat anul trecut şi producătorul de energie electrică "Braila Winds" SRL cu 19,8 milioane lei, firmă care administrează parcul eolian din localitatea Gemenele, în urma unei investiţii de circa 75 milioane euro realizată de "GDF Suez Energy România".
În domeniul ingineriei şi consultanţei tehnice SC "Blue Projects" a raportat anul trecut un profit de 12,6 milioane lei, firmă înregistrată în 2007 avându-i ca asociaţi pe Barber Neal Stanley din Marea Britanie şi Demircan Umut din Turcia.
Ca şi în anii precedenţi, Compania de Utilităţi Publice "Dunărea" Brăila, operatorul public de apă-canal-epurare, se menţine în vârful clasamentului firmelor cu profit, raportând anul trecut un plus de circa 10,8 milioane lei.
În clasament se înscriu de asemenea cu profituri frumuşele şi companii precum "Braiconf", "Braicar", "Apan Motors", "Irmex", "Contara", "Setcar", "Titan Edilitara", sau "Tracon".

Transportatorii auto au avut un an prost

Dacă am văzut în linii mari cun stă treaba cu firmele profitabile, vă propunem să aruncăm o privire şi la capitolul companii pe minus. De departe, cea mai mare pierdere raportată anul trecut este a firmei de transport rutier de mărfuri "Transexped Agro" (13,46 milioane lei) cea care are în plan realizarea unei investiţii constând în amenajarea unui punct de acostare - operare barje cu mărfuri agroalimentare pe malul stâng al Dunării. Compania, proprietatea lui Vasile Marinescu, încă mai aştepta în primăvara aceasta obţinerea avizului de Mediu necesar completării dosarului în vederea obţinerii autorizaţiei de construire. În ordine descrescătoare a minusului raportat se clasează firmele "Consanduar" (activitate în domeniul construcţii) - 4,43 milioane lei, "Celhart Donaris" - 3,8 milioane lei, "Van Consult Energy" (producător energie electrică) - 2,8 milioane lei, "Alsali Impex" (comerţ cu ridicate al animalelor vii) - 1,1 milioane lei, "ICS Car" (transport rutier de mărfuri) - 1,1 milioane lei, precum şi "Comat Brăila" (comerţ cu ridicata metale şi minereuri metalice) - 1 milion lei. Tot pe pierdere au ieşit şi operatorii de transport persoane "Gebamy Trans Junior" - 0,98 milioane lei, sau "Aventin Trade" - 0,44 milioane lei, precum şi firma aparţinând familiei Caruz "Soroli Cola" - 0,67 milioane lei, precum şi firma de confecţii textile "Solo Textil" - 0,52 milioane lei.

Firmele de construcţii sunt în declin

• cele mai multe dintre firmele de profil au raportat pierderi, iar dacă au avut totuşi profit acesta a fost mic

Chiar dacă, deocamdată, Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură (CCIA) Brăila încă are în lucru propriul clasament al firmelor brăilene aferent anului 2013, preşedintele Camerei, Ştefan Fusea a acceptat să comenteze pe marginea TOP Profit realizat de "Obiectiv": "Am remarcat 3 aspecte în ce priveşte evoluţia pe anul trecut a activităţii firmelor locale: pe de o parte, sunt firme care şi-au menţinut indicatorii, sunt firme, în general din domeniul construcţii dar şi industrial, care sunt în declin şi apoi sunt firmele din domeniul agricultură, care au crescut substanţial faţă de anii precedenţi. Această creştere poate fi explicată, pe de o parte, de creşterea sprijinului financiar - inclusiv prin subvenţii - în domeniul agricultură, dar şi prin aceea că am avut ani agricoli buni. Acest ultim aspect însă, nu avantajează neapărat producătorii agricoli, ci mai degrabă pe trader-ii de cereale, cei care adună în spaţii de depozitare recolta şi apoi o vând ajungând să dicteze cotaţiile în piaţă ale produselor agricole. Aceşti traderi sunt cei în contul cărora se strânge profitul şi mai puţin cei care muncesc efectiv pământul".
Faptul că firmelor de construcţii le-a mers mai prost anul trecut o dovedeşte printre altele şi faptul că SC "Concivia", cea care deţine o importantă pondere în piaţa de profil a avut afaceri în scădere. De exemplu, pentru 2013 cifra de afaceri raportată a fost de 26,5 milioane de lei - în scădere faţă de 34 milioane în 2012 -, în timp ce profitul net a fost de 0,36 milioane, de peste 4 ori mai mic decât în 2012, când acelaşi indicator a avut valoare de 1,848 milioane lei.

 




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii