Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Pro România. Schimbări necesare la nivelul Educaţiei

• deputatul independent (coordonator Pro România Brăila) Emilia Meiroşu a prezentat câteva concluzii la care au ajuns reprezentanţii partidului din care face parte privind anumite sectoare dintr-un viitor program de guvernare • în acest context, Meiroşu a expus câteva dintre ideile pe care Pro România le consideră necesare la nivelul sistemului educaţional • printre acestea se numără şi orientarea elevilor către rute profesionale corecte încă din clasa a 5-a

 

Deputatul independent Emilia Meiroşu (coordonator Pro România Brăila) consideră că sistemul educaţional din ţara noastră are nevoie de mai multe schimbări care în timp ar influenţa modul în care funcţionează societatea. Aceasta a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă, că Educaţia a fost una dintre temele dezbătute la primul Congres al Pro România din perioada 20-21 octombrie, unde au avut loc întâlniri cu specialişti în domeniu pe mai multe sectoare de activitate.

Meiroşu a explicat că partidul său încearcă să organizeze astfel de întâlniri în urma cărora va realiza un viitor program de Guvernare. În ceea ce priveşte Educaţia, deputatul a precizat că în urma Congresului Pro România s-a ajuns la concluzia că una dintre măsurile primordiale o reprezintă orientarea profesională corectă a elevilor, încă din clasa a 5-a, dar şi realizarea unei infrastructuri şcolare care să asigure educaţia copiilor, în special din mediul rural, dar nu numai, prin realizarea de Centre şcolare puternice.

“Am pornit discuţia de la recentul raport al Comisiei Europene care ne plasează pe noi ca sistem educaţional românesc într-un clasament ruşinos, cu o rată a abandonului şcolar de 18%. Aceasta este o primă chestiune pe care va trebui să o rezolvăm. De aici putem trage concluzia că problema fundamentală a acestei ţări este Educaţia, sistemul educaţional. Pentru că de aici s-au dezvoltat şi celelalte crize pe care le trăim împreună. În primul rând, criza morală, criza de neîncredere pe care toţi cetăţenii acestei ţări o resimt. Criza morală a venit din două teme pe care tinerii le împărtăşesc astăzi: cei din sistemul educaţional susţin că şcoala nu le foloseşte la nimic şi va trebui să facem toate demersurile şi cu toate forţele - profesori, educatori -, pentru a demonta această idee. «Şcoala nu foloseşte la nimic» este cea mai gravă afirmaţie pe care un tânăr în formare poate să o împărtăşească. Şi cealaltă afirmaţie, a adultului, dezvoltată din cea de mai sus, este că: «Pot să rezolv orice, îmi permit orice». Ajungem la concluzia că societatea este atât de frântă între vârfurile educaţionale, care vor să meargă înainte, care au înţeles demersul a ceea ce înseamnă sistem de învăţământ la ora aceasta, şi cei care încearcă să se descurce, care consideră că totul poate fi rezolvat, iar dacă nu rezolvat măcar amestecat, furat (găsesc o modalitate), încât va trebui să demontăm aceste două mituri”, a declarat Meiroşu.

Aceasta a mai subliniat că reprezentanţii Sindicatelor au mai ridicat problema birocraţiei excesive, dar şi a plăţii diferenţiate a învăţătorilor de etnie maghiară, care primesc o plată suplimentară dacă acceptă să predea limba română, lucru care nu este valabil şi pentru învăţătorii din alte zone.

“S-a mai vorbit despre subfinanţarea sistemului şi cu precădere centralizarea pe finanţare, pentru că la ora aceasta banii vin din minister către inspectoratele şcolare care distribuie banii către şcoli. De aici dorinţa exprimată de a descentraliza cu adevărat sistemul de învăţământ. O altă temă a fost reorganizarea reţelei şcolare astfel încât să obţinem calitate şi eficienţă financiară. O doamnă preşedinte al unui ONG, care se ocupă de temele de educaţie, ne-a propus să gândim o variantă prin care am putea înfiinţa reţeaua şcolară în funcţie de GAL-urile deja înfiinţate în judeţe. Astfel încât, în satele unde nu mai poate fi susţinută unitatea şcolară cu 2 -5 elevi, să putem să le oferim calitate în educaţie pe o structură mai mare în care să strângem mai mulţi elevi. Toate aceste idei au fost începutul unei discuţii ample pe educaţie. Discuţie care va continua. Ne-am propus să facem întâlniri trimestrial, astfel încât în momentul în care ne vom prezenta cu programul de guvernare, acesta să reflecte dorinţele directe ale celor care gestionează sistemul de învăţământ, de sănătate, relaţiile externe şi sistemul economic, bineînţeles”, a mai spus sursa citată.

 

Meiroşu susţine că avem nevoie de Centre Educaţionale în judeţ

Deputatul Emilia Meiroşu a dorit să sublinieze că din punctul său de vedere societatea românească trebuie să se decidă mai repede ce anume îşi doreşte de la elevii actuali şi viitori.

“Vrem ca toţi elevii să ajungă să dea un Bacalaureat sau vrem ca toţi elevii să se orienteze către rute profesionale corecte? Spun asta pentru că unora dintre elevi trebuie să li se ofere cealaltă rută educaţională. Ei pot merge către şcolile de meserii şi cele de învăţământ dual. Dar pentru asta ne trebuie următoarea măsură: orientarea şcolară şi profesională să fie făcută începând cu clasa a cincea. Adică părintele - pentru că aici este cheia -, să înţeleagă din timp care este nivelul maxim pe care poate să îl atingă un copil. Şi nu există copii buni sau mai puţin buni. Ei sunt copii. Orientându-i corect, ei pot să îşi aleagă drumul, astfel încât să creezi acea stare de bine la final şi să fie mulţumiţi de sine şi de munca pe care au depus-o. Pentru că avem nevoie şi de merseriaşi buni - şi recunoaştem cu toţii acest lucru -, avem nevoie şi de ingineri, avem nevoie şi de profesori, avem nevoie de toate categoriile socio-profesionale”, a adăugat parlamentarul.

Special pentru judeţul Brăila, Meiroşu s-a arătat convinsă că ar fi nevoie de înfiinţarea mai multor centre educaţionale bune, care să deservească elevi din comunele unde şcolile încep să se închidă.

“Şcoala se autodesfiinţează la ora aceasta pe un singur criteriu: lipsa elevilor. Pentru că suntem pur şi simplu încorsetaţi de acest cost standard, pe care Pro România vrea să îl elimine. Dar asta doar dacă reuşim să creăm acele centre care să ofere calitate şi performanţă copiilor. Să realizăm nişte şcoli foarte puternice în care să reuşim să aducem copii. Să ofere şi calitate şi să nu le lipsească baza materială. Nu presupune închiderea unor şcoli, ci o reorganizare şcolară astfel încât sistemul să funcţioneze. Problema nu este în municipiu, oameni buni. Problema cea mai mare este la nivel de judeţ. În iarnă a fost propusă o măsură foarte dură în sensul că exista riscul ca nişte comune să rămână fără unitate de învăţământ. O asemenea măsură ar putea fi implementată la un moment dat, dar atunci când ai toată infrastructura educaţională, dar, în special, maşini să duci elevii la altă şcoală. Şi să vă spun şi de ce. Pentru că un elev de pregătitoare termină orele la 11:40, un elev de clasa a opta, la ora 13 - 14. Cel mic, ar însemna să aştepte să termine cel mare. Deci întâi trebuie să rezolvăm problema aceasta a bazei materiale, a infrastructurii şi după aceea să ne aventurăm să mutăm elevi, profesori dintr-o şcoală în alta”, a conchis Meiroşu.




Categorie articol: 

Comentarii