Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Primul guvern liberal după perioada interbelică îşi începe activitatea

Al șaselea guvern din ultimii cinci ani intră de astăzi în acțiune. Pentru prima oară din perioada interbelică – adică după mai bine de 80 de ani – liberalii, conduși de Ludovic Orban, se află singuri la guvernare. Ultimul guvern PNL a fost condus, până în decembrie 1937, de Gheorghe Tătărescu.

 

Cabinetul liberalului Ludovic Orban va avea prima ședinţă oficială de guvern la Palatul Victoria, după ce luni a fost aprobat de parlament, nu fără emoţii: în cele din urmă, au fost 240 de voturi, față de 233, cât era limita minimă pentru a trece la votul de învestitură.

Cu ajutor de la parlamentarii nemulțumiți din PSD și Pro România, noul guvern a depus rapid jurământul de credință la Cotroceni și deja a avut, seara, o primă întâlnire informală la Palatul Victoria, la care a venit şi preşedintele Klaus Iohannis.

Miniștrii își preiau azi mandatele

Marți dimineața începe preluarea mandatelor, iar Klaus Iohannis va fi prezent la ceremonii cel puțin la ministerele care au legătură și cu prerogativele prezidențiale (Apărare, Externe, Interne și Justiție).

La ședința informală de luni a Guvernului Orban au fost discuții despre prioritățile Executivului, iar premierul Ludovic Orban a declarat că președintele Klaus Iohannis este invitat și la următoarea ședință a Executivului.

Ora ședintei de marți a Cabinetului Orban nu a fost încă stabilită, deoarece depinde de organizarea pe ministere, respectiv de predarea-primirea portofoliilor. 

La rândul său, șeful statului a transmis noului premier și miniștrilor că deși noul Executiv va avea un mandat scurt, acesta va fi „unul puternic și de succes”.

„Refuz să fac remanieri”. Cum va guverna Ludovic Orban 

Guvernul Orban are 16 miniștri, un vicepremier și un prim-ministru. Trei dintre numele care fac parte din echipa Orban au primit aviz negativ în comisiile parlamentare, însă premierul a refuzat să facă alte propuneri. Cele mai mari controverse le ridică titularul de la Dezvoltare, Ion Ștefan, acuzat de evaziune fiscală de edilul din Focșani.

Luni, după votul de învestire, Ludovic Orban a fost întrebat dacă va face remanieri, în cazul în care miniștrii săi nu vor performa. „Refuz să accept o astfel de situație. Toți miniștrii pe care i-am propus sunt oameni de calitate, oameni cu experiență, oameni cu un background profesional potrivit, oameni care știu să conducă o instituție publică și care vor face performanță”, a declarat Ludovic Orban.

Întrebat cum vor reuși acești miniștri să-și treacă proiectele prin Parlament, în condițiile în care guvernul nu are majoritate, Ludovic Orban a spus: „Prin discuții, prin negocieri, venind cu proiecte bune - îmi imaginez că oricărui parlamentar îi este greu să fie împotriva unor proiecte care sunt benefice și care generează avantaje pentru cetățeni -, prin respect față de Parlament, prin respect față de fiecare parlamentar în parte, așa cum nu au făcut de mult guvernele în România, care au tratat Parlamentul ca pe o instituție-anexă a Guvernului și i-au tratat pe parlamentari ca pe niște slujbași de mâna a doua, tratându-i cu dispreț și călcând în picioare atribuțiile fundamentale ale Parlamentului. Noi vom colabora cu Parlamentul, vom fi în permanent dialog, vom iniția proiectele de lege în dezbatere, împreună și cu parlamentari, și cu societatea civilă, și cu mediul de afaceri, astfel încât să generăm proiecte bune, astfel încât să treacă prin adoptarea de către cât mai mulți parlamentari”, a explicat Ludovic Orban.

Dacă un proiect de lege pică în Parlament, „evident” că nu poate fi făcut responsabil un ministru, a adăugat, totuși, al 23-lea premier al României după Revoluție.

Guvernul Orban nu va avea deloc o sarcină ușoară. Dincolo de provocările pe care i le pun datele economiei, lipsa unei majorități parlamentare constituie o problemă serioasă. Tocmai de aceea, sunt analiști care văd ca unică soluție provocarea anticipatelor după alegerile prezidențiale, după cum sunt și voci care spun că în practică este imposibil de aplicat această idee. Sunt scenarii în care guvernul ar fi picat prin moțiune de cenzură, în alte scenarii chiar premierul și-ar depune mandatul.

Există riscul unui blocaj și al unei erodări de imagine, după modelul guvernului tehnocrat al lui Dacian Cioloș. În mod normal, actualul parlament ar avea mandat până spre sfârșitul anului viitor. Este însă un an în care vom avea și alegeri locale, astfel că jocul politic face oarecum imprevizibilă soarta primului guvern liberal de după război.




Categorie articol: 

Comentarii