Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Primăria Brăila gâtuită de guvern

• devine din ce în ce mai limpede că actuala guvernare a ajuns la fundul sacului şi că nu mai are bani de niciunele, ca urmare a adoptării unor măsuri fără niciun fundament economic • la Brăila, primarul Marian Dragomir a afirmat că nu se pune problema ca Primăria să intre în faliment, cum este cazul Primăriei Generale a Bucureştiului • pe de altă parte, edilul-şef a recunoscut că bugetul local a fost afectat de plata indemnizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi şi ale asistenţilor acestora, ce a picat în sarcina municipalităţii de la 1 ianuarie • potrivit directorului DAS Brăila, Nicoleta Oancea, discutăm despre 3.114.417 lei pe lună, respectiv 37.373.004 lei anual • cum s-au făcut promisiuni că o parte dintre banii cheltuiţi vor fi returnaţi de la Centru, Dragomir speră ca problema să îşi găsească rezolvare în urma discuţiilor de la nivelul Asociaţiei Municipiilor din România

 

Guvernarea PSD a cam ajuns la fundul sacului, iar lipsa banilor se simte şi la nivelul bugetelor primăriilor din teritoriu, problemele având ecou şi la Brăila. După indemnizaţiile speciale, după creşterile de salarii şi pensii fără vreun fundament economic, în 2019 au venit împrumuturile bancare la dobânzi uriaşe, iar mai nou, au apărut circulare de la Ministerul de Finanţe în care se solicită concedieri la nivelul instituţiilor publice şi reduceri salariale. Mai mult, au început să apară şi avertismente publice chiar de la nivelul PSD legate de faptul că primăriile oraşelor mari din ţară riscă falimentul. Aşa cum se ştie, recent, Gabriela Firea, edilul-şef al Primăriei Generale a Bucureştiului, a avertizat că unitatea administrativă pe care o conduce riscă să intre în faliment şi că aproape toate primăriile oraşelor mari din ţară se regăsesc într-o astfel de situaţie. Contactat de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei”, primarul Marian Dragomir a dorit să precizeze că Primăria Municipiului Brăila nu riscă falimentul, deoarece are bani în buget, însă nu a negat că se confruntă cu unele situaţii problematice din pricina unor măsuri pripite luate la Centru. Edilul-şef a făcut referire la mutarea plăţii indemnizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi şi a asistenţilor acestora de la 1 ianuarie în curtea primăriilor din teritoriu, ceea ce a pus o mare presiune şi pe bugetul Primăriei Brăila. Concret, după cum a explicat la rândul său directorul Direcţiei de Asistenţă Socială Brăila, Nicoleta Oancea, discutăm despre 3.114.417 lei pe lună, respectiv 37.373.004 lei anual. Şi cum de la nivel central s-a promis că o parte din banii cheltuiţi de primării vor fi returnaţi, Dragomir încă mai speră că problema îşi va găsi rezolvarea în urma discuţiilor purtate la nivelul Asociaţiei Municipiilor din România (AMR).

 

Dragomir speră că o parte din banii cheltuiţi pentru persoanele cu dizabilităţi vor fi returnaţi

 

Primarul Marian Dragomir a precizat că plata indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi şi asistenţii acestora se alocă din majorarea impozitului pe venit direcţionat primăriilor de la Centru. Anul trecut procentul era de 43,5% iar anul acesta ar trebui să fie de 60%, a explicat edilul-şef, însă până în prezent s-au dat doar o parte din aceşti bani, ceea ce pune presiune pe bugetul local.

“Primăria Brăila nu are nicio legătură cu falimentul, noi avem bani în buget. Nu e cazul. Dar există o situaţie relatată la Asociaţia Municipiilor din România, iar pe noul buget persoanele cu dizabilităţi, asistenţii acestora au fost trecuţi în plată de la 1 ianuarie, iar sumele aferente se acordă primăriilor după data votării bugetului naţional. Ceea ce înseamnă că noi în perioada dintre 1 ianuarie şi momentul la care s-a votat bugetul naţional, am susţinut din bugetul Primăriei aceste sume, fără ca impozitul pe venit să crească. Dar banii pentru plata acestora se alocă din creşterea impozitului pe venit direcţionat primăriilor, care era anul trecut 43,5% şi anul acesta  60%. De la 1 ianuarie şi până la data aprobării bugetului de stat noi nu am primit decât 43% în loc să primim 60%, iar banii aceia ne erau foarte folositori ca să acoperim cheltuielile efectuate. Cum spuneam, este o discuţie la nivelul AMR pentru acest lucru. Şi noi credem că o să se rezolve, pentru că aşa este etic în primul rând. Dar aşa este şi normal”, a explicat Dragomir.

 

DAS are bani pentru toţi asistenţii persoanelor cu dizabilităţi, dar nu îşi mai permite noi angajări

 

Potrivit unei informări pe care ne-a pus-o la dispoziţie Nicoleta Oancea, directorul DAS Brăila, în prezent sunt 1.779 de dosare în plată pentru indemnizaţia în cazul persoanelor cu handicap grav, pentru care se plăteşte lunar 2.246.877 lei, respectiv 26.962.524 lei anual. De asemenea, 317 dosare în plată în cazul asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav, pentru care se plăteşte 867.540 lei pe lună şi 10.410.480 lei pe an. În total, pentru cele două situaţii, Primăria Brăila, prin DAS, achită 3.114.417 lei pe lună, respectiv 37.373.004 lei anual. Oancea a explicat că pentru persoanele cu dizabilităţi şi cei peste 300 de asistenţi angajaţi deja, Primăria nu are probleme la plata indemnizaţiilor, însă momentan, din lipsa banilor, nu mai pot fi angajaţi noi asistenţi personali. Şefa DAS Brăila susţine că această situaţia ar fi una temporară, iar după rectificarea bugetară din luna septembrie lucrurile se vor rezolva.

“Până anul trecut, tot ce înseamnă partea de plată indemnizaţii şi asistenţi personali era suportată din bugetul de stat: 90% din bugetul de stat şi 10% bugetul local. De anul acesta, având în vedere că Legea bugetului de stat s-a aprobat foarte târziu, nu ştiu de ce, s-a decis ca aceste prestaţii, indemnizaţia persoanelor cu dizabilităţi şi asistenţii personali, să fie suportate exclusiv din bugetele locale. Deci începând cu anul acesta au revenit aceste obligaţii către bugetele locale. La nivelul Municipiului Brăila sunt în jur de 1.800 indemnizaţii persoane cu dizabilităţi grave, adică cele cu handicap grav. Pe zona asistenţilor personali sunt angajaţi în jur de 300 de asistenţi personali ai persoanelor cu handicap grav. În momentul de faţă, pentru aceştia banii sunt asiguraţi, nu se pune problema! Dar, problemele intervin în momentul în care se eliberează alte certificate de handicap. Aici avem o problemă pe zona indemnizaţiilor pentru persoane cu dizabilităţi şi asistenţilor personali. Motiv pentru care, în momentul de faţă, nu mai pot să efectuez angajări pentru zona de asistenţi personali. O să le efectuez, bineînţeles, după rectificarea bugetară din luna septembrie. Dar persoanele cu handicap grav îşi vor primi indemnizaţia. Ne-am gospodărit în aşa fel ca pentru numărul de indemnizaţii să fie suficienţi bani până în luna septembrie”, a precizat Oancea.

Directorul a recunoscut că “umerii” bugetului local sunt îngreunaţi din pricina acestei decizii a Guvernului, însă din punctul său de vedere municipiul Brăila se situează mult mai bine la acest capitol decât altele din ţară.

“Am participat la câteva şedinţe cu colegii mei din ţară şi am aflat că sunt municipii în care au concediat integral asistenţii personali pentru că nu au avut suficienţi bani în buget din punctul acesta de vedere. Am rămas foarte suprinsă. Mai mult, au impus un anumit număr, adică au fixat printr-o hotărâre de consiliu local doar 50 de asistenţi personali, spre exemplu. Noi nu am ajuns la nivelul acesta şi eu consider că suntem unul dintre municipiile care se descurcă foarte bine pe zona persoanelor cu dizabilităţi”, a mai adăugat directorul.

 

Vlad Alexandrescu pentru “Obiectiv”: «Circulara lui Teodorovici abia acum produce efecte»

 

Tot ca un steguleţ roşu la problemele legate de banii din ce în ce mai puţini la nivel naţional a venit şi postarea pe reţelele de socializare a senatorului USR Vlad Alexandrescu (fost ministru al Culturii în Guvernul tehnocrat Dacian Cioloş), privind o circulară emisă în luna aprilie de ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici, prin care se solicita instituţiilor publice să reducă personal şi să taie din salarii. Redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au luat legătura cu Alexandrescu pentru a vedea dacă acesta are cumva la dispoziţie o situaţie legată de instituţiile vizate în judeţul nostru. Senatorul USR a avertizat că deşi Teodorovici a afirmat că documentul este unul vechi, problema rămâne, deoarece şefii instituţiilor au început deja să pună în aplicare ceea ce li s-a cerut.

“Este într-adevăr o circulară care datează din luna aprilie. Există multe astfel de exemplare. Eu am dat publicităţii una care a fost trimisă Ministerului Muncii, însă toate instituţiile publice au primit astfel de circulare. Eu am avut veşti şi de la Academia Română şi de la alte instituţii. Cert este că această circulară i-a alertat pe conducătorii instituţiilor publice care au început să ceară reduceri de personal, intrarea în concedii fără plată, sau pensionări. Cunosc şi persoane care au fost împinse să îşi ia concediu fără plată până la sfârşitul anului. Deci această circulară, chiar dacă datează din luna aprilie produce efecte acum. Asta este foarte grav! Pentru că Teodorovici am văzut că a ieşit ieri (n.r. - 11 iunie) şi a spus: «A, nu. E o chestie veche». O fi o chestie veche, dar ea acum îşi produce efectele. Au fost şi analize care încep să pună problema în sensul de a vedea cum stau lucrurile în bugetul României şi în cheltuielile de personal. Coincide şi cu momentul în care România se împrumută din nou. Deci este o chestiune foarte serioasă. Acum nu ştiu la Brăila efectiv cum stau lucrurile, finanţările de către Consiliul Judeţean. Deci nu am o situaţie pe judeţe, dar în orice caz, în textul publicat se arată faptul că situaţia atipică este pe trimestrul patru”, a declarat Alexandrescu, avertizând încă o dată în privinţa situaţiei grave privind situaţia economică actuală a României.

COAUTOR ARTICOL: 



Categorie articol: 

Comentarii