Cazul Rizea. Episodul 2.
Încă o gaură neagră financiară în contul deputatului PSD de Brăila Cristian Rizea. Despre ce este vorba? Milionului de euro pe care ANST trebuie să-l returneze, în termen de 20 de zile, Uniunii Europene, i se mai adaugă încă două. Concret, România va trebui să ramburseze până la finele acestui an cele 2 milioane de euro, care, după cum a declarat pentru HotNews.ro Dennis Abbot, purtătorul de cuvânt al Comisarului European pentru Educaţie, reprezintă contracte semnate în 2002, 2004 şi 2005 tot de deputatul PSD de Brăila Cristian Rizea, "ca reprezentant legal al ANSIT", în perioada în care social-democratul se afla la panoul de comandă al Agenţiei Naţionale pentru Sprijinirea Iniţiativei Tinerilor, ocupând funcţia de Director General. "Până la finalul acestui an, Comisia Europeană va solicita rambursarea altor 2 milioane de euro, sume necheltuite sau neeligibile din cadrul Programului Tineret. Această finanţare se referă la perioada 2002-2005", a precizat Abbot pentru HotNews.ro.
Precizăm că, după cum se arată în comunicatul de presă trimis publicităţii miercuri de către ANST, Comisia Europeană a pompat în conturile ANSIT-ului 3,985 milioane de euro, în baza Acordurilor privind acţiunile descentralizate semnate de Rizea.
"Nu ştiu cum se face că aparatul lui a rămas la mine"
În cursul zilei de vineri, redactorii "Obiectiv Vocea Brăilei" au încercat să ia legătura cu Cristian Rizea, pentru a obţine explicaţii privind returnarea celor 2 milioane de euro, însă deputatul a fost de negăsit, în locul lui răspunzându-ne o persoană care, recomandându-se drept o cunoştinţă a pesedistului, ne-a declarat scurt: "Nu ştiu cum se face că aparatul (telefonul mobil, n.r.) lui a rămas la mine".
În acest context, vom reedita declaraţiile făcute de Rizea în paginile cotidianului nostru, publicate în ediţia de joi.
Social-democratul s-a declarat victima unui joc politic instrumentat de actuala Putere, etichetând toată situaţia drept o "mizerie" şi adăugând că se urmăreşte prigonirea lui pentru faptul că a făcut public "proiectul pentru salvarea sportului". De asemenea, Rizea era de părere că readucerea sub lentila publică a acestui subiect este "ori o stranie coincidenţă, ori o mare minciună", precizând că nu el trebuie să dea socoteală pentru milionul de euro cheltuit ilegal, ci că "se datorează persoanei care a condus instituţia respectivă în perioada '99 - 2000 - 2001".
Rizea, DNA-ul şi milionul de euro
Să facem o scurtă recapitulare. Miercuri, 15 iunie, Agenţia Naţională pentru Sport şi Tineret a anunţat că a fost notificată de Comisia Europeană, la data de 5 aprilie 2011, pentru a restitui suma de 1.091.150,82 euro, bani cheltuiţi nelegal între 2003 şi 2005, când deputatul pesedist trăgea toate sforile şi sforişoarele la conducerea ANSIT-ului. Totodată, Cristian Rizea este cercetat şi de DNA, în dosarul penal 27/P/2011, privind modul în care au fost utilizate fondurile europene nerambursabile acordate Agenţiei Naţionale pentru Sprijinirea Iniţiativei Tinerilor în perioada lui de directorat. În comunicatul de presă, ANST mai informează că, într-un alt dosar aflat la DNA, s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de Cristian Rizea, Gheorghe Popa, Irina Olguţa Dicea şi Gheorghe Ciurilă, în ceea ce priveşte felul în care au fost folosiţi banii europeni nerambursabili în cadrul contractelor de parteneriat.
Iată ce ne declara deputatul pesedist, privind dosarele de la DNA, în ediţia de joi a cotidianului: "Unul s-a închis, iar celălalt mai e pe-acolo, dar nu mai ştiu nimic, am şi uitat de el, pentru că pe mine nu m-au chemat niciodată să mă întrebe ceva în legătură cu asta. Dacă aveau ceva împotriva mea, o făceau, că nu era problemă de imunitate parlamentară".
Reamintim că tunurile financiare date în spatele paravanului ANSIT în perioada şefiei lui Rizea nu au rămas fără efecte, deoarece, după ce a fost constatată cumetria cu multe zerouri din cadrul Agenţiei, Comisia Europeană a sistat alocarea de sume destinate programelor de tineret. Guvernul Tăriceanu a fost cel care a trebuit să scotocească în buzunarele statului pentru a achita nota de plată pentru deblocarea fondurilor, plătind 30 de miliarde de lei vechi pe restanţe şi penalităţi.
