Deputatul PSD de Brăila Cristian Rizea a dat-o în bară! Cum? Comisia Europeană a notificat Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret (ANST) că trebuie să returneze, în termen de 20 de zile, peste un milion de euro cheltuiţi ilegal în perioada 2003-2005. Ce legătură există între Cristian Rizea şi "puşculiţa" de un milion de euro? Simplu: între 2003 şi 2005, social-democratul s-a aflat la butoanele ANSIT (Agenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativei Tinerilor).
Potrivit unui comunicat, înştiinţarea Comisiei Europene a fost transmisă pe 5 aprilie 2011, prin Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură -Tineret în Acţiune. "În urma eforturilor Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, prin delegaţia participantă la întâlnirea cu Comisia Europeană, s-a obţinut prelungirea termenului de returnare a sumelor de bani, fiind necesare clarificări ale documentelor proiectelor şi soluţiilor date de organele de cercetare penală în dosarele întocmite", se arată în comunicatul instituţiei.
Concret, ANST va trebui să returneze 1.091.150,82 euro. Suma a fost constatată în urma raportului de audit întocmit de Comisia Europeană, ca diferenţă între banii plătiţi de către Comisie statului român, 1.748.081,20 euro, şi suma plăţilor efectiv declarate eligibile, 656.830,38 euro.
De altfel, şeful PSD Diaspora este cercetat şi de către DNA, în dosarul penal 27/P/2011, privind modul în care au fost utilizate fondurile europene nerambursabile acordate Agenţiei Naţionale pentru Sprijinirea Iniţiativei Tinerilor, în perioada în care pesedistul conducea destinele instituţiei. În acest sens, ANST informează: "În dosarul nr. 27/P/2011 se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 182 alin. 1, 2 din Legea nr. 78/2000, în ceea ce priveşte modul de utilizare a sumei de 3,985 milioane de euro, acordată Agenţiei Naţionale pentru Sprijinirea Iniţiativei Tinerilor, în perioada 2003-2005, în baza Acordurilor privind acţiunile descentralizate, acorduri semnate de către domnul Cristian Rizea".
ANST mai precizează că, într-un alt dosar aflat la DNA, s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de Cristian Rizea, Gheorghe Popa, Irina Olguţa Dicea şi Gheorghe Ciurilă, în ceea ce priveşte felul în care au fost folosiţi banii europeni nerambursabili în cadrul contractelor de parteneriat.
Deputatul Cristian Rizea etichetează toată situaţia drept o "mizerie"
Contactat în cursul zilei de ieri cu privire la acest subiect, social-democratul Cristian Rizea ne-a declarat că este victima unui joc politic al Puterii, etichetând toată situaţia drept o "mizerie". Pesedistul consideră că se urmăreşte prigonirea lui pentru faptul că a făcut public "proiectul pentru salvarea sportului".
"E o mizerie. Pentru că, întâmplător sau nu, coincidenţă stranie, azi (ieri - n.r.) am organizat o dezbatere în numele USL, cu participarea lui Victor Ponta, a lui Crin Antonescu, a lui Ion Iliescu şi a tuturor oamenilor importanţi din sport - Morariu, directorul COR, Elisabeta Lipă, Octavian Belu, Mariana Bitang, Alin Petrache, Ruxandra Dragomir, Sorin Matei, Rudel Obreja, în fine, nume grele din sport. Au venit toţi, numai reprezentanţii Puterii nu au venit, nici măcar ministrul Funeriu, care îşi aduce aminte că e ministru pe acest domeniu doar când face poze cu campionii, nici Hârdău, preşedintele Comisiei de Educaţie din Senat", a comentat deputatul brăilean.
De asemenea, Rizea e de părere că readucerea sub lentila publică a acestui subiect este "ori o stranie coincidenţă, ori o mare minciună": "Ei bine, ce se întâmplă acum cu mine, e de fapt un model brevetat deja de Putere. Dacă vă aduceţi aminte, acum două săptămâni, pe 4 iunie, când USL a lansat «Pactul pentru educaţie», de acelaşi tratament a beneficiat şi doamna Ecaterina Andronescu. I-au găsit nu ştiu ce incompatibilităţi. Faptele despre care vorbesc ei acum reprezintă o poveste veche de 8 ani. Dacă instituţiile abilitate ale statului ar fi găsit ceva împotriva mea în acest timp, ar fi dat o soluţie, ceva, mai ales că de 8 ani nu suntem noi la Putere. Repunerea pe tapet a acestei poveşti este ori o stranie coincidenţă, cum am zis, ori o mare minciună", ne-a declarat social-democratul, adăugând că "suma lipsă despre care se tot vorbeşte se datorează persoanei care a condus instituţia respectivă în perioada '99 - 2000 - 2001, nu mie, şi am şi documente care să dovedească asta, documente care provin de la aceeaşi Comisie Europeană."
În ceea ce priveşte dosarele de la DNA, Cristian Rizea a făcut următorul comentariu: "Unul s-a închis, iar celălalt mai e pe-acolo, dar nu mai ştiu nimic, am şi uitat de el, pentru că pe mine nu m-au chemat niciodată să mă întrebe ceva în legătură cu asta. Dacă aveau ceva împotriva mea, o făceau, că nu era problemă de imunitate parlamentară".
Ironia sorţii
Un detaliu interesant în cazul deputatului PSD de Brăila este, oarecum, intim legat de conceptul de "ironia sorţii". Despre ce este vorba? În luna februarie a acestui an, într-o scrisoare deschisă trimisă preşedintelui Comisiei Europene, Cristian Rizea tuna şi fulgera, avertizându-l pe Jose Manuel Barroso cu privire la ministrul de Externe, Theodor Baconschi. Mai exact, social-democratul îi explica lui Barroso cum Ministerul de Externe încearcă să legalizeze votul prin coresponenţă într-un mod abuziv, prin - atenţie! - fraudă. "Solicităm Comisiei de la Veneţia să nu avizeze favorabil proiectul de lege privind votul prin corespondenţă, deoarece, în caz contrar, vom fi martorii unei imense nedreptăţi cauzate de fraudă, pe care actuala putere o pregăteşte pentru alegerile parlamentare din 2012 şi prezidenţiale din 2014", argumenta Rizea la acea dată.
Deputatul Cristian Rizea este finul lui Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei
Povestea ascensiunii deputatului pesedist la manetele ANSIT a debutat în anul 2000, după venirea la putere a Guvernului Năstase. Pe fondul tensiunilor politice legate de procesul de preaderare la Uniunea Europeană, s-a hotărât înfiinţarea ANSIT, chiar dacă exista deja o agenţie de tineret prin care se derulau banii europeni. Şef a fost numit Cristian Rizea. După cum s-a speculat la vremea respectivă, un rol decisiv în numirea lui Rizea e posibil să-l fi jucat şi alianţa familială: pesedistul este finul lui Alexandru Athanasiu, care, la acea dată, ocupa funcţia de ministru al Educaţiei.
Neregulile au început să iasă la lumină în 2006, când Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF) a efectuat un control la ANSIT. Concluziile trase în urma controlului au determinat conducerea Agenţiei Naţionale pentru Tineret (ANT) să depună plângere penală la DNA împotriva lui Rizea. În esenţă, pesedistului brăilean i s-a reproşat că, în perioada în care a fost şef al ANSIT, a finanţat proiecte care au existat doar pe hârtie sau a deturnat banii europeni în alte scopuri decât cele iniţiale. Controlul DLAF a urmărit, în principal, modul în care a fost respectată destinaţia fondurilor alocate de Comisia Europeană în cadrul programului "Tineret", în intervalul 2000-2005. Sub lupa DLAF s-au aflat 6 contracte de finanţare, pentru care Comisia a virat în conturile ANSIT 7,4 milioane de euro. Banii urma să fie distribuiţi, pe bază de proiecte, către diferite ONG-uri, ce aveau în derulare programe destinate tinerilor.
Bani europeni pentru firme fantomă
"Reprezentanţii ANSIT au încălcat dispoziţiile contractuale şi au utilizat 1,6 milioane de euro în alte scopuri decât cele prevăzute în contractul de finanţare, respectiv pentru suportarea cheltuielilor de finanţare ale agenţiei", constatau, la acea dată, inspectorii DLAF.
Iată câteva dintre "target"-urile spre care au ajuns o parte dintre banii europeni jonglaţi de Rizea: Federaţia Judeţeană a Organizaţiilor Neguvernamentale de Tineret (FJT) Braşov - 230.000 de euro, însă doar pe hârtie, deoarece inspectorii DLAF au constatat ca suma încasată de FJT Braşov a fost de 136.000 de euro; încă o "halcă" de 20.000 de euro în contul aceluiaşi beneficiar, FJT Braşov - motivul: 60 de tineri din Bulgaria, Italia, Polonia şi România, care să înveţe munca în echipă.
Referitor la acest pot de 20.000 de euro, la controlul efectuat de Garda Financiară din Braşov, s-au constatat următoarele: FJT Braşov prezentase documente prin care se arăta că masa şi cazarea fuseseră realizate de SANIPLUS SRL Braşov, în timp ce transportul internaţional fusese asigurat de Trans TOUR SRL Braşov; însă Garda Financiară Braşov a constatat că SC TRANS TOUR este o firmă fantomă, iar facturile utilizate erau false; SANIPLUS, deşi emisese facturi de peste 800 de milioane de lei, încasate integral, avea ca principal obiect de activitate prestări servicii de înfiinţare de firme.
Tunurile financiare din spatele paravanului ANSIT n-au rămas însă fără efecte secundare. Ca să fim exacţi: după ce a fost constatată cumetria financiară de la ANSIT, Comisia Europeană a sistat alocarea de sume destinate programelor de tineret. Cine a achitat nota de plată pentru deblocarea fondurilor? Guvernul Tăriceanu. Cât au costat restanţele şi penalităţile? 30 de miliarde de lei vechi.
