Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Preşedintele nu trebuie să fie hărţuit în justiţie, trebuie să fie un pilon de stabilitate

* mandatul şefului statului este menţinut la cinci ani * răspunderea penală a miniştrilor se stabileşte prin lege organică

Preşedintele Băsescu a fost întrebat care sunt raţiunile pentru care prevederile privind imunitatea preşedintelui au fost menţinute identice, în timp ce textul despre avizul Parlamentului pentru arestarea şi percheziţionarea parlamentarilor a fost eliminat. "Pentru că, totuşi, trebuie să rămână un pilon de stabilitate. Parlamentari sunt 471, sau pot fi 300, ţara nu are decât un preşedinte şi se substituie (păstrarea imunităţii, n.r.) cu declanşarea procedurii de suspendare a preşedintelui", a răspuns el.

Proiectul de modificare a Constituţiei publicat de Administraţia Prezidenţială elimină obligativitatea avizului dat de Legislativ pentru reţinerea, arestarea şi percheziţionarea unui parlamentar, dar şi a unui ministru care este şi parlamentar.
"Urmărirea, percheziţia, reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală a parlamentarilor pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", este propunerea Preşedinţiei pentru reglementarea imunităţii parlamentare. Comparativ, textul actual al Constituţiei prevede la articolul 72 că "deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".

De asemenea, dispoziţiile privind imunitatea miniştrilor sunt modificate substanţial în varianta Preşedinţiei. Astfel, Preşedinţia recomandă ca prevederile din articolul 109, alineatul (2) să fie abrogate. Textul spunea că "numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".

Mandatul şefului statului, menţinut la cinci ani în proiectul de revizuire a Constituţiei

Mandatul preşedintelui României este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului, se prevede în proiectul de revizuire a Constituţiei, prevederea fiind identică cu cea în vigoare în prezent.

Proiectul menţine mandatul de cinci ani al şefului statului.

"(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales. (3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă", se arată în Constituţie.

Răspunderea penală a miniştrilor se stabileşte prin lege organică

Prevederea din Constituţia actuală potrivit căreia numai Parlamentul şi preşedintele pot cere urmărirea penală a membrilor Guvernului a fost abrogată în proiectul de revizuire postat de Preşedinţie, urmând ca răspunderea penală a miniştrilor să fie stabilită prin lege organică.

Alineatul 2 al articolului 90, privitor la urmărirea penală a miniştrilor, a fost abrogat. Textul abrogat prevedea că: "(2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".

Proiectul prevede că "răspunderea penală a membrilor Guvernului, pentru fapte săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, se stabileşte prin lege organică". De asemenea, "competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", prevede proiectul.




Categorie articol: 

Comentarii