Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Povestea gunoiului fără leac

* proprietarul terenului spune că problema îl depăşeşte, iar autorităţile ridică neputincioase din umeri

Se împlinesc cam patru ani de când, lângă Şoseaua de Centură a Brăilei, între poligonul Vulpea şi comuna Cazasu, pe unde trec zilnic sute de maşini, zace o grămadă uriaşă de moloz garnisită pe margini cu deşeuri menajere urât mirositoare. Toată această mizerie ce zgârie privirile celor aflaţi în tranzit, lăsând o impresie jalnică despre Brăila, se întinde pe mai bine de un hectar, iar terenul pe care se află aparţine "Ambet Grup" SRL Brăila. Firma respectivă a fost amendată, în urmă cu trei ani, de Garda de Mediu, cu 25.000 lei (250 milioane de lei vechi), pentru înfiinţarea ilegală a acelei halde de deşeuri. A făcut, însă, contestaţie în instanţă, obţinând anularea sancţiunii. De ce s-a întâmplat aşa? "Am demonstrat că am depozitat, pe terenul meu, materie primă pentru construcţii. Că au venit alţii după aceea şi au umplut câmpul de resturi, asta n-a mai fost vina mea!", ne-a declarat Cătălin Stancu, administratorul "Ambet Grup". Acesta e de acord că prezenţa acelei grămezi de deşeuri lângă Şoseaua de Centură este condamnabilă, dar spune că problema a căpătat o amploare pe care, pur şi simplu, nu o mai poate controla.

Cătălin Stancu ne-a povestit că, în urmă cu circa patru ani, când se demola fostul "Vinalcool", firma sa a preluat, gratis, mai mulţi stâlpi de beton armat, cu intenţia de a-i concasa, în vederea valorificării fierului din armătură şi a sorturilor rezultate. Până să înceapă operaţiunile, a depozitat stâlpii pe terenul de lângă Centură. De aici a urmat, conform spuselor lui Stancu, un lung şir de încurcături şi ilegalităţi specific româneşti. Mai întâi au apărut hoţii de fier vechi care au început să spargă la baros betonul pentru a fura armătura. "Am făcut zeci de plângeri la Jandarmerie, am pus paznici, dar n-am reuşit să scap de ei. Jandarmii îi amendau degeaba, iar paznicii luau bătaie până când n-a mai vrut nimeni să stea de pază acolo", ne-a povestit Cătălin Stancu. Colac peste pupăză, lângă stâlpii săi de beton s-a trezit, într-o zi, cu mai multe camioane de moloz, descărcate de firma care începuse demolarea fostei fabrici "Stânca". "Firma respectivă era din Bucureşti şi se numea «Implozia». Am mers la ei să le cer explicaţii şi mi-au spus că şoferii camioanelor au crezut că acolo este depozitul de deşeuri inerte al Brăilei. Mi-au promis că or să-şi ia molozul dar m-au dus cu vorba până au terminat treaba şi au plecat din Brăila. Din acel moment, şeful de la «Implozia» nu mi-a mai răspuns la telefon, iar eu am rămas cu circa 8.000 metri cubi de moloz pe terenul meu şi cu Garda de Mediu pe cap".

20molcen1Ţigănie completă

La scurt timp, grămada de moloz s-a mai mărit cu vreo 15.000 mc, cu resturi provenite din demolarea fundaţiei "Vinalcool" şi aduse acolo de firma "Armax" Brăila. "Cei de la «Armax» mi-au zis că depozitează temporar resturile alea, până se redeschide depozitul de inerte al municipiului. Depozitul de inerte s-a redeschis de trei ani, iar «Armax» n-a venit nici până acum să elibereze terenul. Îmi promit permanent că or s-o facă, dar vremea trece şi nu se întâmplă nimic", se plânge Cătălin Stancu.

Pentru ca ţigănia să fie dusă până la capăt, ţăranii din Cazasu şi căruţaşii din Lacu Dulce s-au obişnuit să-şi ducă deşeurile menajere şi pe cele de grajd lângă grămada de moloz, îmbâcsind şi mai mult aspectul zonei.

"Ce pot să mai fac eu acum? Gard nu pot să pun, fiindcă ar fi o investiţie mult prea mare. Paznici nu pot să pun, fiindcă le e frică de ţiganii din Lacu Dulce, care încă mai vin să fure fier beton. Sper că «Armax» se va ţine de cuvânt şi va lua tot ce a depozitat acolo, ceea ce reprezintă de fapt cam jumătate din grămada de moloz. În rest, rămâne să valorific, când se va putea, stâlpii de beton armat care au mai rămas, din care aş putea să scot, la preţul actual al fierului şi al sorturilor, câteva zeci de mii de euro. În ceea ce priveşte molozul adus de firma bucureşteană şi deşeurile menajere, nu ştiu cum să procedez. Garda de Mediu ar trebui să-i amendeze pe cei care aruncă astfel de deşeuri. Pe mine nu mai au cum să mă mai sancţioneze, fiindcă i-am dat în judecată şi am demonstrat în faţa instanţei că am depozitat, pe terenul care ne aparţine, materie primă, iar restul deşeurilor n-a ajuns acolo din cauza firmei noastre", ne-a mai declarat administratorul "Ambet Grup".

Problemă fără rezolvare

Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Brăila admite, prin vocea directorului coordonator adjunct Daniela Agache, că în ultima perioadă n-a mai urmărit situaţia grămezii de moloz de lângă Şoseaua de Centură. Primăria Cazasu ne-a spus că nu are ce să facă. "Terenul aparţine unei firme private, nu avem noi cum să intervenim pentru rezolvarea problemei", ne-a declarat primarul Tudorel Anton. Singura instituţie care încearcă să facă ceva este Secţia Drumuri Naţionale (SDN) Brăila, administratorul Şoselei de Centură. Şeful SDN, Doiniţa Corban, ne-a declarat că a sesizat în nenumărate rânduri proprietarul terenului şi Primăria Cazasu să îndepărteze acele deşeuri. "Până acum, noi am vorbit, noi am auzit! Nu se implică nimeni, iar problema e că din cauza resturilor aruncate continuu acolo, se obturează şanţurile de scurgere de pe marginea şoselei. Ca să împiedicăm accesul camioanelor şi căruţelor am montat parapeţi metalici. În scurtă vreme, aceştia au fost furaţi de hoţii de fier vechi. Am fost obligaţi să-i înlocuim de câteva ori până acum, fapt ce a generat cheltuieli importante din bugetul instituţiei", ne-a declarat Doiniţa Corban. Vom reveni.




Categorie articol: 

Comentarii