Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Povestea „Bestiei din Est”, valul de ger care a lovit Europa şi America

* cum s-au inversat cele două vortexuri polare şi la ce să ne aşteptăm în privinţa vremii

 

 

 

Mai întâi, au fost „atacate” de această „Bestie din Est” zonele din vestul şi nord-vestul Europei. Este, practic, o circulaţie atipică, în condiţiile în care în mod normal avem o circulaţie atmosferică dinspre vest spre est, aducând aerul de deasupra Oceanului Atlantic pe continent. Aceste zone din vest-nord-vest au avut acum de-a face cu o inversare şi cu o pătrundere dinspre nord-estul continentului şi din Arctica a aerului acesta foarte rece.

Tamisa a îngheţat pe porţiuni, iar lucrul acesta se întâmplă cam la 60 de ani o dată. În 1963, de pildă, a îngheţat cu totul Tamisa. Zilele acestea s-a patinat pe canalele din Amsterdam, aducându-ne aminte de acea „mică epocă glaciară”, cum era numită perioada de până la începutul secolului al XIX-lea. Acum, tendinţa este ca aceste efecte ale aerului arctic, rece, să se deplaseze spre centrul şi sud-estul continentului, de aceea şi noi am intrat în zona aceasta de impact. Lucrurile nu se întâmplă însă numai în România şi în Europa, ci şi în America de Nord, şi în est, în Siberia.

În schimb, avem o Groenlandă foarte caldă şi un aer cald care este transportat pe direcţia Groenlandei şi mai departe, peste Pol. Această perturbaţie, în care avem o zonă arctică mai caldă, modifică şi felul în care se face transferul de căldură şi umiditate inclusiv pe continentul european.

 

De ce nu ninge în România

 

Încălzirea climei a adus perturbări în transportul obişnuit al curenţilor de aer. Acum, aceste transporturi leagă mult prea mult „frigiderul arctic” de „cuptorul tropical” şi de aceea apar fenomenele extreme şi variaţiile meteorologice pe care le suferă o aceeaşi regiune într-un interval scurt de timp. Ne confruntăm în prezent cu dereglări meteorologice la nivelul întregii emisfere nordice şi am simţit şi noi, în România, efectul acestor perturbaţii. Am avut un transport de aer rece din Arctica, venit pe fondul unei perioade calde, şi de aceea au fost diferenţe chiar şi de 20 de grade în decurs de o zi, poate chiar mai puţin, în unele locuri. Este o situaţie cu totul ieşită din comun, iar efectul a fost tocmai acest contrast termic, o situaţie în care stresul asupra organismului uman este destul de mare, inclusiv cu impact asupra imunităţii”, a explicat climatologul Roxana Bojariu.

Ninsoarea depinde foarte mult şi de transportul de umiditate pe care ciclonii mediteraneeni, de exemplu, îl fac. Este explicaţia pentru care a nins foarte mult în Grecia zilele acestea. La noi, cu excepţia zonelor montane, nu au fost precipitaţii abundente şi asta se explică şi prin faptul că aceşti cicloni mediteraneeni lasă mare parte din precipitaţii, sub formă de zăpadă, până să ajungă la noi, care suntem mai la nord. Uneori, însă, am avut şi noi precipitaţii abundente. În faimoasa iarnă din 1954, în februarie, am avut strat de zăpadă troienită şi de 5 metri.

Fenomene extreme vom avea în toate anotimpurile, iar episodic pot apărea surprize. În 2017, am avut viscol pe Moldova în a doua jumătate a lunii aprilie şi am avut zăpadă inclusiv în zonele joase din Moldova. Din păcate, aceste fenomene extreme vor puncta în toate anotimpurile şi va trebui să urmărim cu mare atenţie ce se întâmplă, ca să putem să ne pregătim.

 

De ce e o iarnă ieşită din tipare

 

Avem de-a face cu o iarnă ieşită din tipar, cel puţin nu aşa cum eram noi obişnuiţi cu mai multe decenii în urmă. Este ieşită din tipar pentru că, în mod normal, avem un alt tip de circulaţie atmosferică predominantă.

În iarna aceasta, au predominat cele pe direcţia nord-sud şi aceeaşi regiune s-a putut afla o perioadă pe partea unde transportul se făcea dinspre sud spre nord - şi atunci avea temperaturi mult peste ceea ce ar fi normal -, iar altele, vecine, aveau direcţia predominantă dinspre nord spre sud, cu temperaturi mult mai scăzute decât în mod obişnuit.

Pe de altă parte, aceeaşi zonă putea să se afle în timp pe una sau alta din aceste transporturi - fie dinspre nord, şi atunci avea temperaturi mai scăzute, fie dinspre sud.

Aceste transporturi care leagă mult prea mult frigiderul arctic cu cuptorul tropical nu prevalau în mod obişnuit acum mai multe decenii.

Exista acea circulaţie care ţinea aerul rece deasupra Polului, iar pe zona continentală erau sistemele de vreme care veneau pe direcţia dinspre vest spre est.

 

Ce s-a întâmplat la începutul lunii ianuarie

 

Aceasta este particularitate şi ea poate fi legată de încălzirea globală, prin Arctica. De ce? Pentru că Arctica se încălzeşte de două ori şi ceva mai mult şi mai repede decât media globală şi atunci apare dezechilibrul cu zona tropicală, ai aceste pătrunderi de aer, aceste perturbaţii în curenţii aceia care înconjoară Polul şi care de obicei ţin aerul rece deasupra Polului atât în apropierea suprafeţei terestre, dar şi la altitudini mai mari.

La începutul lunii ianuarie am avut o încălzire a atmosferei la înălţime foarte mare, deasupra Polului, care a perturbat inclusiv aceşti curenţi de aer care ţineau aerul rece deasupra. Şi deşi s-a produs această încălzire foarte sus, pentru că iarna sunt condiţii speciale de dinamică a atmosferei, a existat un cuplaj care a dus aceste anomalii până la sol, anomalii de circulaţie ce au făcut să avem inclusiv această componentă denumită popular de britanici „Bestia din Est”.

Deci, în loc să fie dinspre vest spre est, Bestia vine din est. Cam aceasta este povestea vortexului polar sau a celor două vortexuri polare din iarna aceasta - cel de sus şi cel de la suprafaţă -, care sunt cuplate. 

 

La ce ne-am putea aştepta în iernile viitoare?

 

Astfel de episoade, deşi sunt episoade cu iarnă severă, vor mai fi, inclusiv, în condiţiile încălzirii globale, spre sfârşitul secolului, atunci când semnalul încălzirii e mai accentuat. Totuşi, media va fi dată de acele episoade mult mai calde, pentru că am avut şi aşa ceva.

Grecia, acoperită acum cu zăpadă, avea în urmă cu doar câteva săptămâni temperaturi de 20 şi ceva de grade, oamenii deja făceau baie în mare. În Turcia, tot aşa, acum o lună, o lună şi ceva, au fost temperaturi foarte mari. Spania a avut zăpezi extraordinar de mari, cod roşu, dar acum are temperaturi mai ridicate.

Dacă per total se poate spune că temperatura medie de iarnă va avea şi ea o tendinţă de creştere, în spatele acestei tendinţe de creştere vor sta fluctuaţii foarte mari, în care vor predomina perioadele cu temperaturi mai mari decât în mod obişnuit, care vor da această tentă de creştere, dar vor fi şi episoade, chiar dacă limitate în timp, cu condiţii foarte severe de iarnă.

 

Mediile nu spun povestea întreagă. În spatele lor se află fenomele extreme

 

Această trecere de la un regim la altul, regimuri contrastante, din păcate, va fi ceva ce va caracteriza de-acum încolo. Variabilitatea aceasta se pare că va creşte şi mai mult. Însă, per total, va fi o tendinţă de creştere. Numai că mediile niciodată nu ne spun povestea întreagă. În spatele mediilor, inclusiv a celor care cresc, se află fenomenele extreme, pentru că schimbarea climei nu aduce o încălzire graduală nici în spaţiu, nici în timp, ci o modificare totală a modului în care se face schimbul de căldură şi umiditate.

E o iarnă deosebită anul acesta şi sigur va fi model de studiu în cărţi, vom vedea că se întâmplă şi vom şti mai bine după analize cam cum vor fi iernile viitoare. Mediile de temperatură ştim că sunt în creştere, dar ele nu spun totul, trebuie să vedem şi cum se modifică tiparele vremii în fiecare anotimp în condiţiile schimbării climei. Toate aceste lucruri au şi o nuanţă locală, pentru că factorii locali vin şi amplifică sau diminuează aceste efecte de scară mare.

Important este să aducem cât mai multe informaţii, în aşa fel încât să ne pregătim, să ne adaptăm şi să facem faţă provocărilor climei”, a conchis climatologul Roxana Bojariu. (sursa: digi24.ro)




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii