De multe ori, in goana lor dupa imagine, politicienii spun si fac lucruri trasnite, ca sa nu spunem aberante sau de-a dreptul prostesti. Un astfel de exemplu este presedintele Partidului Democrat, Emil Boc, pe care ideea conservatorilor lui Voiculescu, privind reducerea Taxei pe Valoarea Adaugata la unele alimente de baza de la 19 la 9%, l-a infierbintat peste masura. Atit de tare incit, dupa ce partidul sau a votat in Senat, alaturi de PRM si PSD, propunerea legislativa a "solutiei imorale" cunoscuta si sub numele de Partidul Conservator, lui Boc i-a venit ideea de a "imbunatati" proiectul, solicitind reducerea TVA doar in cazul categoriilor defavorizate. O idee de-a dreptul idioata, populista, mult mai aberanta decit propunerea initiala a PC si oricum imposibil de pus in practica, pentru ca, logic, asa ceva nu poate fi aplicat in realitate. Dar, la urma urmei, cind a avut la noi politica vreo legatura cu realitatea?
Cum rupta de realitate este si ideea ministrului Sanatatii, Eugen Nicolaescu, privind introducerea unei taxei pe viciu la bauturile alcoolice si tutun. In primul rind, mi se pare aberanta aceasta denumire: "taxa pe viciu". Asta pentru ca, de exemplu, poti sa bei un pahar de vin fara sa fii viciat in ale alcoolului. Asa cum altii cred ca si-au facut un adevarat viciu din a se uita la televizor. Dar, in afara de aspectul semantic al taxei, mai sint de luat in discutie alte aspecte. Cum ar fi, de exemplu, cele doua obiective ale ministrului Nicolaescu: el vrea sa sporeasca veniturile la bugetul Sanatatii prin introducerea acestei taxe pe viciu, dar in acelasi timp si-ar dori sa si elimine cele doua vicii, din moment ce acestea vor deveni foarte costisitoare pentru majoritatea covirsitoare a romanilor. Cele doua obiective se bat cap in cap, pentru ca nu poti sa colectezi bani la buget dintr-o marfa pe care doresti sa nu o mai cumpere nimeni. De fapt, interesul real al ministrului Nicolaescu este, din punctul meu de vedere, doar acela de a mai stringe niste bani pentru Sanatate - domeniu aflat acum intr-o criza profunda -, ideea cu reducerea drastica a consumului de alcool si tutun ori chiar eliminarea acestuia fiind de-a dreptul utopica si, deci, de neluat in seama - asta ca sa nu mai vorbim de implicatiile economice si sociale pe care le-ar presupune realizarea acestui asa-zis deziderat.
Nu sint acestea singurele exemple de brambureala in politica. Dimpotriva, pare ca aceasta atitudine se generalizeaza pe scena noastra politica, fapt care va duce, in final, la discreditarea chiar si a ideilor care nu ascund doar populism ieftin si scopuri de fatada.
Cum rupta de realitate este si ideea ministrului Sanatatii, Eugen Nicolaescu, privind introducerea unei taxei pe viciu la bauturile alcoolice si tutun. In primul rind, mi se pare aberanta aceasta denumire: "taxa pe viciu". Asta pentru ca, de exemplu, poti sa bei un pahar de vin fara sa fii viciat in ale alcoolului. Asa cum altii cred ca si-au facut un adevarat viciu din a se uita la televizor. Dar, in afara de aspectul semantic al taxei, mai sint de luat in discutie alte aspecte. Cum ar fi, de exemplu, cele doua obiective ale ministrului Nicolaescu: el vrea sa sporeasca veniturile la bugetul Sanatatii prin introducerea acestei taxe pe viciu, dar in acelasi timp si-ar dori sa si elimine cele doua vicii, din moment ce acestea vor deveni foarte costisitoare pentru majoritatea covirsitoare a romanilor. Cele doua obiective se bat cap in cap, pentru ca nu poti sa colectezi bani la buget dintr-o marfa pe care doresti sa nu o mai cumpere nimeni. De fapt, interesul real al ministrului Nicolaescu este, din punctul meu de vedere, doar acela de a mai stringe niste bani pentru Sanatate - domeniu aflat acum intr-o criza profunda -, ideea cu reducerea drastica a consumului de alcool si tutun ori chiar eliminarea acestuia fiind de-a dreptul utopica si, deci, de neluat in seama - asta ca sa nu mai vorbim de implicatiile economice si sociale pe care le-ar presupune realizarea acestui asa-zis deziderat.
Nu sint acestea singurele exemple de brambureala in politica. Dimpotriva, pare ca aceasta atitudine se generalizeaza pe scena noastra politica, fapt care va duce, in final, la discreditarea chiar si a ideilor care nu ascund doar populism ieftin si scopuri de fatada.
