Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

POLITIC: Comisia Europeană prezintă a cincea evaluare anuală a justiţiei şi luptei anticorupţie din România

Comisia Europeană adoptă miercuri rapoartele anuale de progres pentru România şi Bulgaria în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare,evaluări importante pentru o viitoare aderare la Schengen şi care ar putea face din confiscarea averilor un jalon de depăşit înaintea eventualei ridicări a MCV.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost înfiinţat odată cu aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, pentru ca cele două ţări să-şi corecteze din mers deficienţele pe care încă le mai aveau în funcţionarea justiţiei şi luptei împotriva corupţiei şi, în cazul Bulgariei, a luptei împotriva criminalităţii organizate. Pentru România au fost enunţate patru obiective de referinţă (benchmarks), iar în cazul Bulgariei şase.

Raportul de anul acesta vine, în cazul României, după cea mai aspră evaluare pe care i-a făcut-o Comisia Europeană în raportul de vara trecută, când ţara noastră a fost acuzată că nu îşi respectă angajamentele asumate la aderare, ceea ce a iritat clasa politică românească, inclusiv la nivelul preşedintelui. Era momentul în care legea ANI, declarată neconstituţională, fusese modificată ştirbind serios prerogativele instituţiei, iar Parlamentul refuzase să dea aviz pentru urmărire şi percheziţie în cazurile Ridzi şi Năstase. Comisia invita România să ia măsuri în mai multe domenii, pentru combaterea corupţiei la nivel înalt. Acel raport, mai critic ca niciodată, i-a trezit preşedintelui primele suspiciuni public exprimate în privinţa unui eşec al aderării la Schengen la termenul propus - martie 2011 -, lupta anticorupţie devenind ulterior o condiţie neoficială, dar obligatorie impusă României de partenerii europeni pentru intrarea în spaţiul de liberă circulaţie.

Anul acesta, perspectivele în privinţa raportului sunt mai optimiste. Scurgerile de informaţii vorbesc despre un raport per ansamblu pozitiv atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria. Comisia Europeană adoptă anul acesta o atitudine politică încurajantă pentru Bucureşti în raportul privind justiţia şi combaterea corupţiei, au declarat surse comunitare citate de RFI, care menţionau că Bruxelles-ul va pune accent pe implementarea unor decizii deja luate. Oficiali români, dar şi străini au declarat că au semnale pozitive de la Bruxelles în privinţa raportului.

Nu înseamnă însă că nu vor fi semnalate şi deficienţe. Însuşi preşedintele Traian Băsescu declara luna trecută că "niciodată justiţia vreunui stat al UE nu a făcut atâta rău ţării pentru care lucrează cât a făcut justiţia română" şi a criticat termenele lungi de judecată şi procedurile de tergiversare pe care judecătorii le permit, deşi au la dispoziţie legea micii reforme. "Avem o mare vulnerabilitate din acest punct de vedere", a subliniat preşedintele.

Un accent aparte ar putea fi pus anul acesta în rapoartele de evaluare a MCV asupra legii de confiscare a averilor. Tot mai multe declaraţii ale oficialilor şi ambasadorilor străini atât la Bucureşti, cât şi la Sofia arată înspre această direcţie - confiscarea averilor rămâne unul dintre deficitele luptei anticorupţie în România şi Bulgaria.

Pe de altă parte, presa bulgară şi alte medii au vehiculat ideea că acest raport al CE ar putea fi ultimul înainte de ridicarea monitorizării speciale. Comisia Europeană va ridica probabil în iulie 2012 Mecanismul de Cooperare şi Verificare, prin care Bruxelles-ul monitorizează progresele înregistrate de România şi Bulgaria în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, a scris Sofia News Agency în ajunul prezentării raportului. Agenţia, care preia o ştire a postului naţional de radio, afirmă că această decizie se prefigurează deja în rapoartele de anul acesta.

În vara anului următor, la exact cinci ani după primul raport MCV, va fi făcută o evaluare amplă a progreselor din această perioadă, după care se va propune ridicarea mecanismului, potrivit sursei citate. În acest sens, Bruxelles-ul va cere României şi Bulgariei să implementeze recomandările din rapoartele de anul acesta şi să rezolve problemele importante semnalate.

Potrivit postului de radio naţional al Bulgariei, raportul nu face nicio referire explicită la aderarea la spaţiul Schengen şi nici la lupta anticorupţie la graniţe. Cu toate acestea, aderarea la Schengen rămâne condiţionată de unele state membre de progresele făcute în lupta împotriva corupţiei.

Documentul vizând Bulgaria avertizează că lupta împotriva corupţiei la nivel înalt nu a dus la rezultatele dorite şi, în pofida a numeroase raiduri, este nevoie de rezultate mai bune în privind combaterea crimei organizate. Cu toate acestea, documentul laudă voinţa politică a guvernului bulgar.

Ridicarea MCV este un obiectiv pe care clasa politică românească şi l-a propus de mai mult timp, indiferent de culoarea politică. Există şi câteva voci - destul de puţine şi preponderent din societatea civilă - care consideră că menţinerea lui este absolut necesară pentru continuare reformelor. Totuşi, mecanismul a fost criticat din punct de vedere al eficienţei şi în UE. Iniţial, se credea că această monitorizare specială îşi va arăta roadele în doi-trei ani.

Ridicarea Mecanismului de Verificare în 2012 este o perspectivă plauzibilă, mai ales dacă România şi Bulgaria reuşesc să convingă la nivel politic statele sceptice că suntem apţi - inclusiv în privinţa corupţiei la graniţe - să aderăm la Schengen. În plus, conform unei propuneri a Comisiei Europene, începând din 2013 - an când ar urma să adere la blocul european şi Croaţia - toate statele UE vor fi supuse unei monitorizări a luptei anticorupţie.

Acest nou mecanism, intitulat "Raportul anticorupție al UE", îşi propune să monitorizeze și să evalueze eforturile statelor membre de combatere a corupției și, de asemenea, să încurajeze un angajament politic mai susținut al statelor membre. Raportul va fi emis de Comisie la fiecare doi ani, începând din 2013, și se va întemeia pe informațiile primite din diferite surse, inclusiv prin intermediul mecanismelor actuale de monitorizare (Consiliul Europei, OCDE și Organizația Națiunilor Unite), de la experți independenți, părți interesate și societatea civilă.

Comisia va propune, spre sfârșitul acestui an, şi nişte norme UE privind confiscarea activelor obținute din criminalitate, o strategie de ameliorare a investigațiilor în domeniul infracționalității financiare în statele membre, precum și un plan de acțiune pentru ameliorarea datelor statistice privind criminalitatea. Comisia va acționa totodată pentru modernizarea normelor UE privind achizițiile publice, a standardelor contabile și a normelor de audit pentru întreprinderile din UE.

Raportul privind evaluarea justiţiei române va fi publicat miercuri, la ora 12.00, ora României. Este al cincilea raport anual al CE de la impunerea mecanismului de cooperare şi verificare. Între timp, Comisia a mai elaborat opt rapoarte, dar de etapă, având un mai pronunţat caracter tehnic.

"România ar trebui să se axeze pe lansarea unei revizuiri independente a sistemului judiciar, reforma sistemului disciplinar pentru magistrați, măsurile de îmbunătățire a celerității proceselor care au ca obiect cazuri de corupție la nivel înalt și pe consolidarea politicii anticorupţie generale", spunea Comisia în ultimul raport de etapă, din februarie 2011. Executivul european mai arăta că prioritară în următoarea perioadă trebuia să fie pregătirea intrării în vigoare a noilor coduri. "Principala provocare a României în lunile următoare în ceea ce privește reforma judiciară va fi de a se pregăti cu succes pentru intrarea în vigoare a celor patru noi coduri", afirma raportul din februarie, care remarcase şi operaţiunea amplă de la vămi, dar şi cazurile Ridzi şi Păsat din Parlament.




Categorie articol: 

Comentarii