Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Polirom publica al patrulea volum din "Traditia crestina"

Polirom a publicat recent al patrulea volum din monumentala lucrare a lui Jaroslav Pelikan "Traditia crestina" - prima traducere in limba romana a unei carti despre istoria dogmelor, informeaza editura.
Volumul al patrulea, "Reformarea Bisericii si a dogmei (1300-1700)", prezinta cauzele si, mai ales, efectele Reformei.
Unitatea, sfintenia si apostolicitatea Bisericii, raportul dintre autoritatea bisericeasca si centralitatea Scripturii, cel dintre preotia universala si cea sacramentala, realitatea prezentei in Euharistie - acestea sint principalele teme tratate in volum.
Potrivit preotului profesor Nicolai Buga, "Traditia crestina" este capodopera profesorului Pelikan, "o lucrare de referinta in toata istoriografia Bisericii crestine". "O asemenea carte nu a mai aparut niciodata. Nu mai exista, pentru spatiul ortodox, o alta lucrare de asemenea anvergura spirituala", adauga el.
Jaroslav Pelikan (1923-2006) este considerat un mare istoric al crestinismului, poate cel mai cuprinzator din tot secolul XX.
Fiul unui pastor luteran din Slovacia, a primit doctoratul in teologie la virsta de numai 23 de ani, la Universitatea din Chicago. A fost editor la Encyclopaedia Britannica. Sub ingrijirea sa a fost publicata, intre 1955 si 1971, lucrarea in 20 de volume "Luther's Works", dedicata teologiei lui Martin Luther. In anul 1972 i s-a oferit cea mai inalta distinctie din partea Universitatii Yale (Sterling Professor of History), iar Universitatea din Glasgow l-a chemat sa conferentieze in cadrul faimoaselor serii Gifford Lectures, o invitatie comparabila cu cistigarea Premiului Nobel. Dragostea fata de literatura patristica l-a facut pe Jaroslav Pelikan sa ceara in anul 1998 primirea sa in Biserica Ortodoxa.
Cu "Traditia crestina", Jaroslav Pelikan a reusit sa propuna noi perspective de lectura, avind acces direct la sursele primare grecesti, latine, siriace, copte ori slavone. Primele trei volume s-au referit la "Nasterea traditiei universale (100-600)", "Spiritul crestinatatii rasaritene (600-1700)" si "Evolutia teologiei medievale (600-1300)".

Scriitorul Ian McEwan a descoperit ca are un frate sexagenar

Scriitorul britanic Ian McEwan, laureat al premiului Femina Etranger in 1993, a descoperit recent ca viata poate bate citeodata fictiunea dupa ce a aflat ca are un frate sexagenar despre care nu auzise niciodata, transmite AFP.
Fratele, adoptat pe cind era bebelus, a declarat in cadrul unui interviu pentru Daily Telegraph ca in urma cu patru ani a vrut sa afle cine sint parintii lui biologici si a descoperit ca are un frate cu renume international. Fratele lui McEwan este zidar.
David Sharp, astazi in virsta de 64 de ani, a fost dat de mama sa Rose Wort, pe peronul unei gari, unui cuplu care nu avea copii, in timpul celui de-al doilea razboi mondial: avea o luna si era copilul ilegitim al amantului acesteia. Femeia, casatorita, era disperata pentru ca intoarcerea sotului de pe front era iminenta.
Mama lui McEwan a dat un anunt la mica publicitate: "Caut familie pentru baietel in virsta de o luna, abandon definitiv".
De fapt, sotul femeii va fi ucis in Normandia, iar Rose Wort se va casatori chiar cu amantul ei, David McEwan, in 1947. In 1948 s-a nascut cel de-al doilea lor fiu, Ian.
David Sharp, care stia ca este adoptat, a asteptat moartea ambilor sai parinti adoptivi pentru a-si cauta familia biologica. Abia atunci au facut cunostinta cei doi frati, care au locuit la distanta de 25 de kilometri unul de celalalt, timp de 20 de ani. Sharp a mai spus ca, la inceput, nu stia ca are un frate atit de celebru. Intre timp a citit toate romanele scrise de acesta.
Ian McEwan este cunoscut pentru romanele "The child in Time", pentru care a fost recompensat cu premiul Femina Etranger, "Saturday" si "Atonement", care va fi transpus pe marele ecran. Din distributia viitorului film vor face parte Keira Knightley si James McAvoy.
Romanul sau "Amsterdam" a fost recompensat cu Booker Prize, echivalentul britanic al premiului Goncourt, in 1998.




Categorie articol: 

Comentarii